Iranul a condamnat-o pe laureata Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, la peste șapte ani suplimentari de închisoare, după ce aceasta a intrat în greva foamei, au anunțat duminică susținătorii săi, în contextul în care Teheranul reprimă orice formă de disidență în urma protestelor naționale și a miilor de morți provocați de forțele de securitate, relatează The Guardian.
Noile condamnări vin în momentul în care Iranul încearcă să negocieze cu Statele Unite în privința programului său nuclear, pentru a evita un posibil atac militar amenințat de Donald Trump. Duminică, șeful diplomației iraniene a declarat că puterea Teheranului provine din capacitatea sa de „a spune nu marilor puteri”, adoptând o poziție dură după negocierile desfășurate în Oman cu SUA.
Susținătorii lui Mohammadi l-au citat pe avocatul său, Mostafa Nili, care a discutat cu aceasta. Nili a confirmat sentința pe platforma X, precizând că a fost pronunțată sâmbătă de un tribunal din orașul Mashhad.
„A fost condamnată la șase ani de închisoare pentru «adunare și conspirație», la un an și jumătate pentru propagandă și la o interdicție de călătorie de doi ani”, a scris el. Avocatul a mai adăugat că Mohammadi a primit și o pedeapsă suplimentară de doi ani de exil intern în orașul Khosf, situat la aproximativ 740 de kilometri sud-est de capitala Teheran. Autoritățile iraniene nu au confirmat imediat sentința.
Susținătorii afirmă că Mohammadi se află în greva foamei din 2 februarie. Ea a fost arestată în decembrie, în timpul unei ceremonii de comemorare a lui Khosrow Alikordi, un avocat iranian și apărător al drepturilor omului, în vârstă de 46 de ani, care activase în Mashhad. Imagini de la demonstrație o arătau strigând și cerând dreptate pentru Alikordi și pentru alții.
Prețul plătit pentru disidență
Cu luni înainte de arestarea sa din decembrie, susținătorii avertizaseră că Mohammadi, în vârstă de 53 de ani, riscă să fie trimisă din nou în închisoare, după ce primise o eliberare temporară în decembrie 2024 din motive medicale. Deși aceasta trebuia să dureze doar trei săptămâni, perioada sa în libertate s-a prelungit, posibil ca urmare a presiunilor exercitate de activiști și de puteri occidentale asupra Iranului. Ea a rămas liberă inclusiv în timpul conflictului de 12 zile din iunie dintre Iran și Israel.
Mohammadi și-a continuat activitatea civică prin proteste publice și apariții în presa internațională, inclusiv printr-o demonstrație în fața închisorii Evin din Teheran, unde fusese deținută. Ea executa o pedeapsă de 13 ani și nouă luni pentru acuzații de conspirație împotriva securității statului și propagandă împotriva guvernului iranian.
De asemenea, a susținut protestele naționale declanșate de moartea Mahsei Amini în 2022, în cadrul cărora multe femei au sfidat deschis autoritățile, refuzând să poarte hijab.
Susținătorii spun că Narges Mohammadi a suferit mai multe atacuri de cord în timpul detenției, înainte de a fi supusă unei intervenții chirurgicale de urgență în 2022. La sfârșitul anului 2024, avocatul său a dezvăluit că medicii descoperiseră o leziune osoasă, suspectată a fi canceroasă, care a fost ulterior îndepărtată. „Având în vedere bolile de care suferă, este de așteptat să fie eliberată temporar pe cauțiune pentru a putea primi tratament”, a scris Nili.
Cu toate acestea, oficialii iranieni transmit, în ultima perioadă, semnale ale unei politici mai dure față de orice formă de disidență, în urma demonstrațiilor.
Editor : M.I.
