Milioanele dispărute ale celui mai căutat infractor financiar al Europei: Cum s-a destrămat imperiul din Libia al unui spion rus
Data actualizării: Data publicării:
Jan Marsalek a fost unul dintre cei mai apreciați afaceriști din Europa, înainte ca scandalul Wirecard și dezvăluirile legate de implicarea sa în lumea spionajului rusesc să îl transforme în cel mai căutat fugar de pe continent. Colaj foto: Profimedia Images
O înțelegere secretă pentru cumpărarea a trei fabrici de ciment din Libia a fost încheiată anul trecut într-o casă elegantă din cartierul Mayfair, de la Londra. Activele strategice ascunse în spatele mai multor companii fantomă și acorduri de confidențialitate au trecut în proprietatea unui afacerist cu legături cu generalul libian Khalifa Haftar, susținut de Rusia. Cel mai important detaliu al afacerii, însă, nu era identitatea cumpărătorului, ci cea a principalului investitor, Jan Marsalek – cel mai căutat infractor financiar al Europei și, totodată, cel mai „vânat” spion rus.
Timp de ani de zile, Marsalek a fost unul dintre cei mai apreciați afaceriști din Europa – un director tânăr și dinamic care a dus furnizorul de servicii financiare Wirecard pe cele mai înalte culmi, înainte ca fraudele comise de Marsalek și alți directori ai companiei să fie expuse, declanșând un scandal de proporții.
În același timp, Marsalek era implicat în lumea spionajului rusesc, motivat de fascinația sa pentru putere și nevoia de adrenalină, precum și o filozofie de viață în care trata totul ca pe un joc, potrivit Financial Times.
În cei cinci ani care au trecut de la colapsul Wirecard, două întrebări legate de rolul afaceristului austriac au rămas fără răspuns: unde au ajuns banii pe care i-a furat și cum ar fi putut aceștia să fie folosiți în interesul Rusiei?
O investigație realizată de FT și Bayerischer Rundfunk dezvăluie detalii noi despre o tranșă importantă din milioanele de euro ale lui Marsalek care lipsesc și bătălia din umbră purtată de foștii săi parteneri de afaceri pentru activele austriacului.
Marsalek s-a lăudat în trecut cu afacerile lui din Libia, inclusiv cele legate de Libyan Cement Company (LCC). Investițiile lui ar valora azi zeci de milioane de dolari, dacă ar mai putea să le acceseze. Iar LCC este doar una dintre ele.
În această poză din 2018, Marsalek (stânga) apare alături de afaceriști din Libia și SUA, dar și de Wanis Bukhamada (centru), zis și „Pantera neagră”, fostul șef al forțelor speciale ale generalului Khalifa Haftar. Captură foto: FT
Marsalek a căutat să își facă aliați printre facțiunile și liderii militari din Libia
Cu toate că sumele sunt mici în comparație cu cele 2 miliarde de dolari pe care Marsalek le-a furat prin Wirecard, proiectele sale din Libia arată cum afaceristul acționa ca un agent de influență, folosind fonduri ilicite și relații cu alți afaceriști dispuși să își asume riscuri, pentru a-și combina propriile interese financiare cu cele ale șefilor lui din Rusia.
Documentele analizate de FT expun și interesele politice ale lui Marsalek în Libia și cum a căutat să câștige aliați printre facțiuni și lideri militari importanți din țară, demonstrând astfel și cât de util poate fi Kremlinului ca agent al serviciilor de informații rusești.
Rămân multe întrebări legate de influența pe care Marsalek, care trăiește acum la Moscova sub protecția statului rus, o mai are asupra activelor sale și de cât de conștiente sunt autoritățile britanice de rețeaua sa financiară de la Londra.
La o jumătate de an după ce șase cetățeni cu dublă cetățenie bulgaro-britanică au fost condamnați pentru spionaj, după ce s-a descoperit că făceau parte dintr-o rețea condusă de Marsalek, foștii săi partenerii săi financiari – care au în continuare afaceri de milioane de dolari și călătoresc prin Europa cu avioane private – spun că nu au fost contactați de serviciile de securitate din Marea Britanie.
Nivelul de implicare al lui Marsalek în Libia nu este clar, însă valoarea strategică a țării africane pentru Rusia face ca investițiile și activitățile rețelei de la Londra să fie mai relevante ca niciodată pentru agenda Moscovei.
Jan Marsalek trăiește acum la Moscova sub protecția statului rus. Foto: Profimedia Images
Afaceri cu „Pantera neagră” din Libia
Marsalek a jucat un rol important, printre altele, în contractarea grupului de mercenari ruși RSB pentru curățarea fabricilor de ciment din Libia de muniția neexplodată în timpul războiului civil din 2011.
O poză din 2018 obținută de FT îl arată pe Marsalek în Benghazi, alături de importanți parteneri de afaceri din Libia și SUA și Wanis Bukhamada, fostul șef al forțelor speciale ale lui Haftar. Acesta era poreclit „Pantera neagră” în Libia datorită operațiunilor de succes pe care le-a condus contra militanților ISIS.
Odată ce a fugit în Rusia, în 2020, Marsalek a lăsat în urmă milioane de dolari pe care îi furase în prealabil folosind scheme de fraudă complexe prin care și-a ascuns afacerile ilegale.
„Nenorociții încearcă să îmi fure banii pentru că ei cred că mă ascund printr-o peșteră în Afghanistan”, i-a scris Marsalek, pe Telegram, lui Orlin Roussev, unul dintre spionii bulgari arestați anul trecut în Marea Britanie.
Se poate ca seria lungă de documentele apărute în ultimul timp, în care apar detalii ale afacerilor sale din Libia, să fi fost scursă chiar de Marsalek, care ar vrea acum să se răzbune pe foștii lui asociați, după cum au sugerat chiar unele persoane implicate în aceste afaceri.
Înțelegerea încheiată în Mayfair anul trecut s-ar putea să fi declanșat recenta avalanșă de dezvăluiri. Sau poate că nu are nimic de-a face cu banii și politica. Până la urmă, pentru Marsalek, totul era doar un joc.