Ultimele declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care le-a cerut marţi europenilor „să nu fie laşi” în faţa „forţei de neoprit” a Rusiei, nu ajută Ucraina pe câmpul de luptă şi nici aliaţii acesteia, a remarcat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Nu avem nevoie (...) de discuţii despre a avea mai mult sau mai puţin curaj”, a subliniat Pistorius la o conferinţă de presă comună la Stockholm cu omologul său suedez Pal Jonson.
„Aceasta nu ajută cu adevărat la rezolvarea problemelor pe care le avem în ce priveşte ajutarea Ucrainei atât cât putem”, a adăugat ministrul german.
Potrivit datelor Institutului Kiel, Germania este, după SUA, a doua ţară în clasamentul ajutorului militar oferit Ucrainei după invazia rusă, cu o contribuţie de 17,7 miliarde de euro, în timp ce Franţa este abia pe locul 16, cu 640 de milioane de euro. Dar guvernul francez contestă aceste date şi susţine că a oferit Ucrainei 2,6 miliarde de euro în ajutoare militare.
Aflat marţi într-o vizită oficială în Republica Cehă, preşedintele francez a spus că europenii intră într-o perioadă în care „ar fi bine să nu fie laşi” în faţa „forţei de neoprit” a Rusiei, afirmând apoi că îşi asumă apelul la un „salt strategic” prin declaraţia sa anterioară în care a menţionat posibilitatea trimiterii unor trupe străine în Ucraina, avertizând totodată împotriva „spiritului defetist” în războiul cu Rusia.
Întrebat în timpul vizitei sale în Suedia despre posibilitatea livrării către Ucraina a unor rachete germane Taurus cu rază lungă de acţiune, cerute insistent de Kiev şi de unii aliaţi ai Ucrainei, dar respinsă de cancelarul german Olaf Scholz, ministrul Boris Pistorius a răspuns că guvernul german nu a luat nicio „decizie politică” favorabilă furnizării unor astfel de rachete.
Scholz a argumentat deja că nu doreşte o implicare a militarilor germani în conflictul din Ucraina, iar operaţiunea de programare a rachetelor Taurus pentru lovirea ţintelor poate necesita participarea militarilor germani pregătiţi pentru operarea acestor rachete, la fel cum procedează militarii englezi şi francezi cu rachetele Storm Shadow/Scalp furnizate Ucrainei.
Un obiectiv al vizitei ministrului german al apărării în Suedia a fost şi studierea modelului suedez privind stagiul militar obligatoriu, subiect revenit în discuţie şi în Germania, ţară care a eliminat acest stagiu şi acum se confruntă cu o scădere a efectivelor armatei sale. Conform modelului Suediei, toţi tinerii sunt recrutaţi, însă numai unii dintre ei sunt chemaţi efectiv pentru efectuarea stagiului militar.
Potrivit unui articol publicat în Der Spiegel, care menţionează un document intern al Ministerului german al Apărării, acesta „intenţionează să ia o decizie până la sfârşitul actualei legislaturi”, care se încheie în 2025, iar ministrul Pistorius a dat dispoziţie să i se prezinte până pe 1 aprilie 2024 „opţiuni pentru un model de stagiu militar care, în funcţie de ameninţări, să fie ajustabil pe termen scurt şi să contribuie la rezilienţa ţării în ansamblu”.
Întrebat despre acest document la conferinţa de presă desfăşurată în Suedia, Boris Pistorius a răspuns că trebuie analizate şi discutate mai multe modele posibile de reintroducere a serviciului militar, dar încă nu s-a luat o decizie preliminară.
El s-a pronunţat anterior pentru reintroducerea acestui stagiu, însă cancelarul Olaf Scholz s-a declarat împotrivă.
Editor : A.C.
