Ministerul rus al apărării a dat miercuri detalii despre presupusul atac ucrainean cu drone împotriva reşedinţei preşedintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Potrivit oficialilor ruși, ucrainenii ar fi lansat 91 de drone, toate doborâte, într-un „atac terorist selectiv şi atent planificat”. Armata rusă a publicat un videoclip care arată un aparat care ar fi fost doborât în timpul acestui atac, pe care Kievul îl denunţă ca fiind fals, relatează Reuters.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ACTUALIZARE 17:45 Ministerul rus al Apărării a difuzat un videoclip în care apare un soldat cu faţa ascunsă, stând lângă resturile unei drone, precum şi o hartă care arată traiectoria aparatelor lansate în timpul presupusului atac din noaptea de duminică spre luni.
Imaginile au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă menite să demonstreze că Ucraina a încercat săptămâna aceasta să atace reşedinţa prezidenţială şi să conteste negările Kievului cu privire la existenţa unui astfel de atac.
Ministerul rus al Apărării a difuzat un videoclip în care apare un soldat cu faţa ascunsă, stând lângă resturile unei drone, precum şi o hartă care arată traiectoria aparatelor lansate în timpul presupusului atac din noaptea de duminică spre luni.
Imaginile video difuzate de Ministerul Apărării din Rusia îl arată pe un ofiţer superior, generalul-maior Aleksandr Romanenkov, prezentând detalii despre modul în care, susţine Moscova, Ucraina a atacat una dintre reşedinţele preşedintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod.
Știrea inițială:
„Între 28 şi 29 decembrie 2025, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acţiune împotriva reşedinţei preşedintelui Federaţiei Ruse din regiunea Novgorod”, a informat generalul responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, Aleksandr Romanenkov, potrivit EFE, preluată de Agerpres.
Din puncte de lansare diferite, un total de 91 de drone au zburat către obiectiv survolând regiunile Briansk, Smolensk, Tver şi Novgorod, potrivit sursei citate.
În consecinţă, 49 de drone au fost distruse în Briansk, una în Smolensk şi 41 în Novgorod.
Autorităţile ruse susţin că primele atacuri au avut loc în 28 decembrie, în jurul orei 19:00 (ora Moscovei), cu drone care au zburat la joasă altitudine şi care au decolat din regiunile ucrainene Sumî şi Cernigău.
„Formaţiunea de atac, numărul de drone desfăşurate şi acţiunile lor coordonate din sud, sud-vest şi vest, îndreptate direct spre reşedinţa preşedintelui rus din regiunea Novgorod, confirmă în mod clar că atacul terorist al regimului de la Kiev a fost selectiv şi atent planificat”, a afirmat Romanenkov.
„Reşedinţa nu a suferit pagube”
Ministerul apărării rus a raportat că atacul nu a provocat victime sau pagube pe teritoriul rus, adăugând că „reşedinţa preşedintelui rus nu a suferit pagube”.
Ministerul apărării rus a publicat chiar o înregistrare video care arată un soldat cu chipul blurat stând lângă epava unei drone, împreună cu o hartă care arată traiectoria dronelor lansate în timpul presupusului atac de duminică noapte, scrie AFP.
Luni, autorităţile ruse au început să denunţe atacul ucrainean, Kremlinul numindu-l chiar „un atac împotriva (preşedintelui american Donald) Trump”, deoarece submina, în opinia lor, negocierile de pace din Ucraina conduse de republican.
Şi, deşi nu a dezvăluit cum anume o va face, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că, în consecinţă, Rusia îşi va înăspri poziţia în timpul negocierilor de pace cu Ucraina.
Tentative împotriva lui Zelenski
De la începutul războiului din Ucraina în 2022, autorităţile de la Kiev au raportat mai bine de 12 tentative de asasinat sau răpire împotriva preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, inclusiv una în primele zile ale invaziei ruseşti, când armata a ajuns în capitala ucraineană şi au izbucnit lupte în apropierea administraţiei prezidenţiale.
De cealaltă parte, este pentru prima dată când partea rusă raportează un atac care ar putea fi îndreptat împotriva liderului rus, care şi-a consolidat serios securitatea de la începutul conflictului.
Ţări precum Iranul şi Belarus au condamnat atacul asupra reşedinţei lui Putin, în timp ce membri ai Uniunii Europene, cum este cazul Franţei, şi-au exprimat scepticismul şi au invocat lipsa de dovezi.
Între timp, Trump, care s-a întâlnit cu Zelenski şi a vorbit la telefon cu Putin în acelaşi weekend, şi-a exprimat public furia la aflarea veştii despre presupusul atac.
Editor : A.C. | B.P.
