Paradisul turistic măcinat de infernul heroinei

Data actualizării: Data publicării:
Insula Digue din Seychelles
Insula Digue din Seychelles este una dintre cele 115 ale arhipelagului Foto: Gavin Hellier / robertharding / Profimedia

Cunoscut pentru recifurile sale de corali, pădurile de mangrove și plajele cu nisip alb, circa 360.000 de turiști merg anual în acest arhipelag din Oceanul Indian pentru o vacanță de vis. Ducii de Cambridge și-au petrecut aici luna de miere, în 2011. Dar dincolo de insulele private, complexurile turistice și restaurantele luxoase, o națiune mică se luptă cu o adevărată epidemie, de proporții uriașe, a consumului de heroină. 

Tânărul își trece degetele peste semnele dependenței lui din trecut, aflate la încheietura cotului stâng. Graham Moustache are amintiri urâte. „Heroina te distruge. Te trezești dimineața, te simți rău. Singurul tău orizont este următoarea doză”, povestește el. 

În Seychelles, paradisul turistic din Oceanul Indian, 5 la sută dintre cei 95.000 de locuitori sunt heroinomani, reprezentând 10 la sută din populația activă a arhipelagului. Este un trist record mondial pentru acest șirag de insule cunoscute în întreaga lume mai degrabă pentru plajele magnifice și pentru turismul de lux decât pentru problemele cu drogurile. 

Indian Ocean political map. Countries and borders. World's third largest ocean division, bounded by Africa, Asia, Antarctica and Australia.
Foto Peter Hermes Furian / Alamy / Profimedia

Seychelles, țara unde 5 la sută din populație este dependentă de heroină

Dar în Seychelles, arhipelagul din Oceanul Indian, 4.750 de locuitori din cei 95.000 sunt heroinomani. Înseamnă 5 la sută din populație. În comparație, la scară planetară, 0,4 la sută din populație era consumatoare de opiacee în 2016, dintre care mai mult de jumătate erau asiatici, potrivit unui raport al ONU. Seychelles se numără printre țările fruntașe în materie de consum, alături de țări producătoare precum Afganistan.

Graham Moustache are 29 de ani și a început să consume heroină din adolescență. „Un tată dificil, am patru frați și două surori, toți am fost heroinomani la un moment dat”, spune tânărul.  „Am făcut de două ori închisoare pentru furt. Chiar mama m-a denunțat, care nu știa ce să mai facă. Adesea, nu aveam suficienți bani și trebuia să aleg între a mânca și a cumpăra heroină și alegeam heroina”, povestește Graham.

Acum, a intrat într-un program guvernamental prin care primește metadonă, un medicament de substituire a heroinei. De mai bine de un an n-a mai luat heroină. „Mi-am găsit un loc de muncă, sunt pescar, și-mi pot vedea cei doi copii, gemeni, de 7 ani”, spune tânărul, mândru. 

Când vine dubița care le aduce metadonă, dependenții de heroină stau la coadă. Sunt de toate categoriile - și un bătrân, și o tânără slabă cu cearcăne mari la ochi și cu un bebeluș în brațe, și un bărbat aparent ferchezuit. Injectată sau inhalată, heroina nu face discriminări în Seychelles. Nu ține cont de clase sociale și generații. 

Coșmarul a început acum 10 ani, când s-au schimbat rutele traficului

Arhipelag cu 115 insule și, deci, cu frontiere greu de controlat, Seychelles a fost lovit din plin de acest flagel începând din anul 2010, când noile rute ale traficului de heroină au început să treacă prin Africa de Est. Aici, traficanții au întâlnit o populație cu o putere de cumpărare relativ ridicată în raport cu numeroase alte țări din Africa (salariul mediu este de 390 de euro).

În această privință, e un paradox în Seychelles: este singura țară africană considerată de Banca Mondială ca având venituri ridicate, în special grație sectorului turistic în creștere constantă, dar aproximativ 40 la sută din populația sa trăiește sub pragul de sărăcie, potrivit unor statistici din 2015.

În 2011, autoritățile au constatat că 1.200 de persoane foloseau heroină și au încercat mai întâi o abordare punitivă a problemei, tratând victimele ca și pe traficanți. Nu a fost o strategie de succes. În 2017, un raport arăta că numărul heroinomanilor ajunsese la 5.000. Dependența de heroină a fost declarată prioritate de sănătate publică și tratată ca o boală. A fost lansat un program de distribuire gratuită a metadonei dublată de o monitorizare medicală. Bugetul statului dedicat dependenței de droguri a ajuns la 5 milioane de euro pentru 2020, adică de aproape zece ori mai mult decât bugetul din 2016. 

Un fenomen banalizat: copiii se joacă de-a injectatul heroinei

La Mahé, o insuliță muntoasă, cu vegetație abundentă, unde majoritatea populației trăiește în apropierea apei, viața este liniștită, curată, fără aglomerație și fără prea multe deșeuri. Chiar și sărăcia e mai puțin vizibilă, concentrată mai degrabă la periferiile populate ale capitalei Victoria sau pe înălțimi.

De ce atât de mulți locuitori din Seychelles aleg să se drogheze? Mulți trăiesc în sărăcie, dar își permit să-și cumpere droguri.

Există o problemă cu dependențele în această țară, de alcool, de țigări, de marijuana. Acum, este heroina, dar la un alt moment, probabil va fi altceva, spune reprezentantul unei organizații neguvernamentale. 

Fenomenul s-a banalizat în așa măsură, încât în școli, adesea copii de 4-5 ani mimează injectarea heroinei în braț, când se joacă. Ei consideră asta o practică normală, pentru că asta văd acasă.

În jur de 2.500 de heroinomani participă acum la „programul metadona”, iar primele rezultate deja se văd. Toți indicatorii legați de consumul de heroină s-au ameliorat: criminalitatea a scăzut cu 45 la sută, numărul anual de hepatite C cu 60 la sută, iar șomajul în rândul tinerilor a trecut de la 6,5 la sută la 2,1 la sută. 

„Metadona nu-i ca heroina...”. Dealerii au scăzut prețurile

Pe străzile capitalei - care seamănă mai degrabă cu un orășel de provincie -  panourile publicitare și frescele de pe clădirile școlilor îndeamnă populația să nu se drogheze, să spună da vieții și nu drogurilor.

Dar la Mamelles, dependența rămâne pentru unii o luptă de zi cu zi. Și pentru a face concurență metadonei gratuite, dealerii au scăzut prețul unei doze de heroină.

Palidă, cu ochi sticloși, cu respirația sacadată și cu picături de transpirație pe frunte, Gisèle Moumou, 32 de ani, suferă. „Metadona m-a ajutat mult, dar e greu să nu te atingi deloc de heroină”, spune tânăra, consumatoare de la vârsta de 13 ani, când, fără să știe, un prieten a făcut-o să fumeze o țigară, la o petrecere. „Uneori, clachez”, mărturisește ea.

Cu o țigară în colțul gurii, un șofer de taxi spune: „Metadona nu e rea, face să nu mai simți nevoia, dar nu-ți oferă aceleași senzații. Uneori, mă reapuc. E o insulă mică în mijlocul oceanului, ce altceva să faci aici?”

(surse: BBC, africanews, ouest-france.fr)

Redactor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri