Singura țară din NATO fără armată a început să se înarmeze. De ce este vitală pentru apărarea Europei și oprirea submarinelor rusești

Singura țară din NATO care nu are armată a încercat mult timp să evite implicarea în orice conflict extern, dar acum tensiunile tot mai aprinse la nivel mondial au forțat-o să își facă planuri serioase de apărare. Totuși, spre deosebire de celelalte patru țări nordice care și-au unit forțele pentru a forma o armată combinată cât mai independentă de SUA, Islanda a adoptat o strategie diferită, relatează Wall Street Journal.

Islanda este o anomalie. Este membru fondator al NATO, dar nu are armată proprie. Este puternic legată de Europa, dar nu face parte din Uniunea Europeană. Activitatea tradițională a insulei era pescuitul, dar între timp a devenit un centru tehnologic datorită energiei geotermale și hidroelectrice din belșug.

În timpul Războiului Rece, NATO a avut o bază militară în Islanda de unde monitoriza navele sovietice, dar locuitorii nu își făceau prea mari griji în legătură cu navele de război străine.

În prezent, insula, care se află între Norvegia și Groenlanda, se confruntă cu amenințări tot mai mari din cauza activității militare crescute din regiunea arctică, unde schimbările climatice deschid noi căi navigabile, și din cauza relațiilor mai reci dintre Europa și America lui Trump.

După redeschiderea bazei aeriene Keflavik din apropiere de capitala Reykjavik, în 2014, avioanele militare americane care vânează submarine au început să survoleze spațiul aerian al Islandei, în timp ce alte avioane de luptă europene supraveghează zona dintre Islanda și Rusia, iar submarinele și navele de război ale NATO se opresc în porturile de pe insulă.

Islanda, un obstacol critic în calea submarinelor rusești

Groenlanda se află într-o zonă considerată critică pentru securitatea Statelor Unite, o posibilă traiectorie a rachetele nucleare rusești lansate contra unor ținte din SUA trecând exact pe deasupra celei mai mari insule din lume. Islanda este și ea un obstacol pentru submarinele rusești, care sunt nevoite să se ridice mai aproape de suprafață, acolo unde sunt mai ușor de detectat, atunci când traversează Dorsala Atlantică ce separă placa tectonică Eurasiatică de cea a Americii de Nord.

Acum, islandezii dezbat dacă ar trebui să devină mai activi în privința apărării și dacă ar trebui să reia discuțiile privind aderarea la UE, care au fost întrerupte în 2013. Premierul Kristrun Frostadottir plănuiește să organizeze un referendum pe această temă, cel târziu, în 2027.

„Nu a existat niciodată susținere publică în Islanda pentru o armată și nu cred că va exista în viitorul apropiat”, a spus Frostadottir. „Asta nu înseamnă că nu putem avea o apărare activă și că nu putem avea alianțe active.”

Paza de coastă a Islandei, care mult timp a fost însărcinată doar cu protejarea zonelor de pescuit, joacă acum un rol mai important în apărare, având în grijă baza aeriană Keflavik și sisteme de apărare antiaeriană.

Un nou referendum pentru aderarea la UE - o alegere între SUA și Europa?

Islanda a fost folosită de armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca să îi țină pe germani la distanță și să aprovizioneze Uniunea Sovietică.

Trupele americane au apărat insula din 1951, atunci când cele două țări au semnat un acord de apărare care a rămas încă în vigoare, și până în 2006, atunci când SUA și-au retras forțele ca să le folosească în războiul împotriva terorismului. Acum baza aeriană Keflavik este folosită din nou de SUA.

Islandezii se uită cu îngrijorare la ce se întâmplă în Groenlanda, acolo unde localnicii nu își doresc să aibă un rol activ în NATO și unde Danemarca a început de curând să își extindă prezența militară.

Amenințările lui Trump privind obținerea Groenlandei, tarifele comerciale și atitudinea sa agresivă față de Europa i-au neliniștit pe islandezi, iar aderarea la UE pare o opțiune din ce în ce mai atractivă. Totuși, prim-ministrul Islandei a spus că ar vrea să evite situația în care viitorul referendum va fi văzut drept o alegere între SUA și Europa.

Editor : Raul Nețoiu