Sari la conținut

Implicarea Rusiei în alegerea lui Trump | NYT: Serviciile americane de informații au avut informatori ruși

The New York Times citează sub acoperirea anonimatului un oficial în funcție, dar și un fost oficial american, ambii specialiști în recrutare, care au confirmat că „surse umane” din Rusia au avut un rol crucial în dovedirea vinovatului pentru atacurile informatice înregistrate în campania electorală din SUA.

spion 2

De când serviciile americane de informații au acuzat Rusia că a încercat să influențeze alegerile din SUA, mulți și-au pus întrebarea ce dovezi aveau în sprijinul acestor acuzații. Zilele trecute, însă, doi agenți care lucrau pentru serviciile de informații ruse în domeniul operațiunilor cibernetice, precum și un expert în securitate informatică au fost arestați și acuzați de trădare, pentru că ar fi furnizat informații Statelor Unite. Așa cum se întâmplă în cazurile de spionaj, nu au fost făcute publice detalii, iar la Moscova circulă zvonuri că cei arestați s-ar putea să fie țapii ispășitori ai unei lupte interne pentru putere.

Fostul oficial american citat de New York Times a dezvăluit că inițial, serviciile au fost ezitante să spună că știu cu siguranță că este vorba de Rusia. Se temeau că vor declanșa la Moscova o „vânătoare de cârtițe”. Însă dezvăluirea faptului că au fost făcute arestări, precum și severitatea acuzației de trădare vin într-un moment delicat pentru președintele Trump, care se pregătește să aibă, sâmbătă, o primă conversație cu liderul de la Kremlin. Oricât de mult a încercat, la început, să respingă ideea că Rusia a contribuit la alegerea sa, Trump a fost nevoit în cele din urmă să accepte raportul serviciilor americane de informații. Or, fostul director național al serviciilor de informații, James Clapper, declara în Congres că ordinul de a da atacul informatic și de a scurge apoi informațiile a venit de la însuși președintele Vladimir Putin.

Steven L. Hall, fost șef în CIA responsabil pentru operațiunile din Rusia, spune că e foarte tentant și logic să legi arestările care s-au făcut în Rusia de dezvăluirile serviciilor americane. Însă, atenționează el, Rusia nu este un stat de drept și autoritățile de acolo pot manipula legislația după bunul plac pentru a le servi propriilor interese. „Așa că s-ar putea să numească trădare ceea ce noi n-am numi trădare”, spune fostul oficial CIA.

Mark Galeotti, expert pe Rusia la Institutul de Relații Internaționale din Praga, subliniază, pe de altă parte, că în momentul în care serviciile americane de informații și-au făcut public raportul era clar că nu se bazau doar pe dovezi „luate din computer”. În opinia lui, arestările care s-au făcut la Moscova sunt semnificative.

Potrivit ziarelor rusești Kommersant și Novaia Gazeta, arestările s-au făcut la începutul lunii decembrie și reprezintă încununarea unor „epurări” care s-au făcut în aripa „cibernetică” a FSB. Printre cei arestați de biroul de afaceri interne al FSB se numără Serghei Mihailov, director-adjunct la Centrul pentru Securitatea Informației (aripa cibernetică a FSB), și Ruslan Stoianov, cercetător la compania de securitate informatică Kaspersky Lab. O publicație naționalistă, Țargrad, dar și RBC, un ziar de afaceri respectabil, l-au identificat vineri și pe un al treilea suspect, Dmitri Dokuceaev. Acesta din urmă ar fi un fost hacker, care acționa sub pseudonimul Forb și care ar fi fost nevoit să lucreze pentru FSB pentru a scăpa de pedeapsa pentru fraudă cu carduri bancare. RBC mai are o teorie, potrivit căreia a fost demarată o investigație a contrainformațiilor după ce un grup de hackeri, Șaltai Boltai (Hopa-Mitică), a piratat mailurile unui oficial rus cu rang înalt, în urmă cu un an. Firul investigației a dus la Dokuceaev.

Atât Novaia Gazeta, cât și Țargrad spun că FSB a adăugat o notă de teatralitate atunci când au procedat la arestarea lui Mihailov. Agenții care l-au ridicat pe presupusul spion i-au pus o pungă pe cap chiar în toiul unei adunări a șefilor din FSB și l-au condus apoi afară din sală.

Apariția în mediul online, aproape simultantă, a cel puțin patru relatări serioase despre arestări, toate citând surse anonime, sugerează că guvernul rus – de obicei, netransparent – a vrut ca informația să fie publică, dar nu este clar de ce.

The New York Times a obținut confirmarea scrisă din partea unui proeminent avocat rus de drept penal, Ivan Pavlov, că cel puțin un expert în securitate cibernetică a fost pus sub acuzare pentru trădare. Pentru această acuzație, suspectul riscă 20 de ani de lagăr. Avocatul a refuzat să dezvăluie numele clientului său, precum și motivul pentru care este suspectat că a trădat statul.

La rândul său, Novaia Gazeta spune că FSB a început ancheta internă după ce presa a relatat că o companie americană de securitate informatică, ThreatConnect, a făcut legătura între spionarea campaniei electorale americane și o companie de servere din Siberia, King Servers. Investigația a dus la Mihailov, un ofițer de rang înalt care supraveghea activitatea informatică de natură penală din Rusia. Iar King Servers fusese implicată în afaceri de pornografie și bunuri contrafăcute.

The New York Times scrie că toate acestea pot fi indicii că Moscova vrea să transmită că ar putea, fie și indirect, printr-un proces de trădare, să dezvăluie detalii ale operațiunii de implicare în campania electorală americană, ceea ce ar fi de natură să aducă prejudicii de imagine administrației Trump. Dar mai există și o altă explicație, menționează NYT.

Documentarea rolului Rusiei în campania electorală americană ar putea fi în interesul politicii externe a Moscovei, subliniindu-se astfel amploarea și puterea Kremlinului la scară globală. Atacurile cibernetice, alături de războiul propagandistic, s-au dovedit a fi un instrument vital pentru Kremlin, folosit, înaintea campaniei electorale americane, în Europa și în țările baltice. Iar acum, sunt dovezi că s-ar amesteca în Franța și Germania, ambele țări având alegeri importante anul acesta, conchide The New York Times.

Pe aceeași temă