Ucraina revine în centrul agendei NATO la summitul din iulie, de la Ankara, unde liderii alianței ar putea discuta inclusiv organizarea unei posibile întâlniri între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Reuniunea va fi dominată de criza din Orientul Mijlociu și de incertitudinile legate de rolul Statelor Unite în NATO, într-un context internațional tot mai tensionat, potrivit diplomatului turc veteran Umit Yardim, în timp ce Ankara încearcă să își consolideze rolul de mediator între Kiev și Moscova, scrie Kyiv Post.
Posibilă întâlnire Zelenski–Putin, pe masa discuțiilor
Yardım, care a fost ambasador al Turciei în Rusia și Iran, precum și reprezentant al Ankarei la NATO, a spus că acest lucru este cu atât mai probabil cu cât Kievul a cerut Turciei să găzduiască o posibilă întâlnire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat marți că Ucraina a făcut această solicitare, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan i-a transmis secretarului general al NATO, Mark Rutte, că Ankara lucrează pentru reluarea negocierilor directe.
„Desigur, Ucraina va fi unul dintre cele mai importante subiecte, cu siguranță, dar nu singurul”, a declarat Ümit Yardım într-un interviu acordat Kyiv Post.
„Va fi un subiect, pentru că nu este vorba doar de [medierea] SUA. Vreau să spun că, în documentele strategice, Ucraina este mereu unul dintre subiectele dominante ale strategiei NATO. Așadar, toată lumea va discuta despre asta.”
Yardım a sugerat că Zelenski ar putea apărea la summitul din Turcia, chiar dacă Ucraina nu este membră NATO.
„Într-un fel sau altul, domnul Zelenski ar putea fi prezent în Turcia în acele zile, așa că rămâne de văzut”, a mai spus acesta.
Diplomatul consideră că summitul de la Ankara se va desfășura într-un context internațional radical diferit față de cel din 2004, când Turcia a găzduit ultima dată o reuniune NATO. El a indicat extinderea alianței, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, schimbările din Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud, precum și evoluția mai amplă a misiunii NATO.
În opinia sa, Ucraina este doar o parte dintr-o agendă mult mai încărcată.
„Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, relațiile NATO-SUA, locul SUA în NATO, relațiile transatlantice – toate acestea sunt teme și cred că sunt mai mult decât suficiente pentru lideri, pentru că fiecare dintre ele reprezintă o provocare reală pentru viitorul NATO”, a adăugat el.
Turcia, prinsă între NATO și Rusia: un echilibru tot mai fragil
În viziunea lui Yardım, Ankara a încercat mult timp să mențină relații funcționale atât cu NATO, cât și cu Rusia, păstrând în același timp contacte diplomatice cu Kievul și Moscova de la începutul războiului pe scară largă.
El spune însă că acest echilibru devine din ce în ce mai greu de menținut.
„Turcia încearcă să-și echilibreze politica între NATO și Rusia. Nu cred că această politică poate fi una de durată”, a menționat acesta.
„În fiecare zi devine puțin mai dificil să echilibrezi relațiile cu Rusia și statutul Turciei ca membru NATO.”
Această tensiune este, în opinia sa, unul dintre motivele pentru care Ankara dorește să găzduiască liderii alianței în această vară.
„Turcia vrea să se reafirme ca actor, așa cum a fost în trecut”, a mai spus el.
El a adăugat că persistă unele tensiuni nerezolvate între Turcia și partenerii săi occidentali, inclusiv în privința rolului Ankarei în arhitectura de apărare a Europei și a așteptărilor politice rămase neîndeplinite după extinderea NATO.
Trump și marea necunoscută: viitorul relațiilor transatlantice
Yardım consideră că cea mai importantă problemă strategică a summitului ar putea să nu fie nici Ucraina, nici Orientul Mijlociu, ci viitorul relațiilor transatlantice sub președinția lui Donald Trump.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a avertizat săptămâna trecută că o eventuală retragere a SUA din arhitectura de securitate europeană ar putea fi „foarte distructivă” și le-a cerut aliaților să folosească summitul din iulie pentru a reseta relațiile cu Washingtonul.
Yardım a descris o „dinamică ciudată” în interiorul alianței.
„Care vor fi relațiile dintre SUA și ceilalți membri NATO, în special cei europeni?”
„Cred că aceasta ar putea fi cea mai importantă întrebare, pentru că trăim într-o perioadă în care, chiar dacă nu la nivel politic, cel puțin la nivel retoric, SUA discută despre o posibilă retragere din NATO”, a declarat acesta.
El a spus că participarea lui Donald Trump la summit rămâne incertă.
„Nu am sentimentul că președintele Trump este foarte entuziasmat să participe”, a spus el.
Totuși, diplomatului atrage atenția că situația se poate schimba rapid până în iulie.
„Suntem încă la patru luni distanță de iulie. Nimeni nu știe cum vor evolua relațiile”, a subliniat Yardım.
Yardım a adăugat că Erdoğan ar dori aproape sigur prezența lui Trump în Turcia, fie în cadrul summitului, fie printr-un demers politic paralel.
„Cred că președintele Erdoğan ar putea insista pentru invitarea președintelui Trump în Turcia în contextul unui summit atât de important”, a mai declarat acesta.
Strâmtoarea Ormuz, un nou punct fierbinte: Turcia spune „nu” unei misiuni
Întrebat despre informațiile potrivit cărora Mark Rutte ar putea discuta o structură multinațională condusă de Franța și Marea Britanie pentru securitatea în Strâmtoarea Ormuz, Yardım s-a arătat sceptic atât în privința ideii, cât și a unei eventuale participări a Turciei.
„Nu am niciun sentiment că acest lucru se va realiza.”
El a avertizat că o astfel de inițiativă ar putea amplifica puternic tensiunile regionale, deoarece Iranul s-ar opune prezenței unei structuri externe într-o zonă pe care o consideră strategică.
„Iranul se va opune ferm prezenței unei astfel de structuri. Nu cred că Turcia va face parte din ea. Este imposibil în aceste condiții”, a spus el.
Pentru Yardım, Strâmtoarea Ormuz face parte dintr-o criză mai amplă din Orientul Mijlociu, care depășește cu mult o propunere franco-britanică și este strâns legată de politica SUA, calculele Iranului și arhitectura de securitate a regiunii.
Vizita lui Mark Rutte la Ankara, în perioada 21–22 aprilie, a oferit un prim indiciu asupra temelor care vor domina summitul. În timpul deplasării, acesta s-a întâlnit cu Erdoğan și a vizitat compania ASELSAN, unde a lăudat industria de apărare a Turciei și a subliniat că intensificarea producției comune de apărare va fi unul dintre subiectele-cheie ale summitului de la Ankara.
Editor : Ș.A.
