Summitul liderilor UE de joi va pune la încercare capacitatea blocului de a rămâne unit sau dacă Donald Trump va reuși să-l divizeze. O dezbatere aprinsă între guvernele europene cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei scoate la iveală o diviziune mai profundă pe continent cu privire la modul de abordare a noii ordini mondiale și a presiunii fără precedent din partea SUA, notează Politico.
„Vor să ne slăbească”, a declarat un înalt funcționar al UE, familiarizat cu relațiile transatlantice și pregătirile pentru summit.
Consiliul European trebuie să facă două lucruri săptămâna aceasta. Liderii au nevoie de rezultate tangibile, în special în ceea ce privește finanțarea Ucrainei. Dar guvernele principale spun, de asemenea, că trebuie să susțină UE atunci când Casa Albă încearcă să influențeze politica, iar tot mai mulți lideri europeni – de la premierul ungar Viktor Orban la premierul ceh Andrej Babis – resping viziunea acceptată de Bruxelles.
UE ar fi „grav afectată pentru ani de zile” dacă nu ar reuși să ajungă la un acord privind finanțarea Ucrainei, a declarat cancelarul german Friedrich Merz într-un interviu acordat unei televiziuni germane. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial din istoria noastră, suntem incapabili să rămânem uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”
Oficialii administrației Trump au făcut presiuni asupra guvernelor europene – cel puțin asupra celor pe care le consideră cele mai prietenoase – să respingă planul de a utiliza 210 miliarde de euro din activele rusești pentru a finanța Ucraina, au declarat pentru sursa citată patru oficiali ai UE implicați în discuții.
Când liderii UE s-au întâlnit la Bruxelles în octombrie, nu au reușit să ajungă la un acord privind lichiditățile imobilizate, deoarece Belgia s-a opus. Două luni mai târziu, este clar că problema UE nu este Belgia, ci Trump, a mai notat sursa citată.
Comisia Europeană și cele mai influente capitale au purtat negocieri în această perioadă, încercând să obțină sprijinul prim-ministrului belgian Bart De Wever, a cărui țară deține cea mai mare parte a activelor rusești înghețate în Europa. Discuțiile s-au intensificat în ultima săptămână, UE încercând să ofere garanții Belgiei.
Dar șansele de a ajunge la un acord au devenit mai mici, în loc să crească, chiar și în cursul zilei de marți, a declarat înaltul funcționar, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. „Mi-a venit să plâng”, a spus acesta despre atmosfera întâlnirii de la Bruxelles a miniștrilor afacerilor europene care se pregăteau pentru summit.
„SUA nu mai sunt liderul lumii libere”
Ucraina are nevoie disperată de bani, întrucât se confruntă cu un deficit bugetar de 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor. Dacă banii nu ajung până în aprilie, va trebui să reducă cheltuielile publice, ceea ce ar putea afecta moralul și capacitatea sa de a continua să se apere, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.
Guvernul belgian afirmă că opoziția sa față de utilizarea activelor rusești pentru finanțarea împrumutului se datorează necesității de a-și proteja propriii contribuabili de riscul de a fi obligați să ramburseze banii în cazul în care împrumutul ar trebui rambursat.
Pentru alte țări europene, este vorba de o chestiune geopolitică mai amplă.
Campania de influențare americană, în cadrul căreia oficialii administrației Trump au ocolit Bruxellesul și au purtat discuții pe canale neoficiale cu capitalele, a determinat Italia, Bulgaria, Malta și Cehia să se alăture grupului țărilor care se opun.
Eșecul ar fi o catastrofă pentru imaginea UE în lume, au declarat oficialii europeni, având în vedere mesajul pe care l-ar transmite. Nu numai administrației combative a lui Trump – care, în Strategia de securitate națională publicată la începutul acestei luni, a declarat că va sprijini forțele eurosceptice –, ci și președintelui rus Vladimir Putin, care pune în mod deschis sub semnul întrebării suveranitatea fostelor state sovietice.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European de centru-dreapta, cea mai mare familie politică din UE, a făcut marți o evaluare cu privire la deteriorarea relațiilor.
„Este evident că SUA nu mai sunt liderul lumii libere”, a declarat el reporterilor la Strasbourg, unde Parlamentul European se află în sesiune săptămâna aceasta. Administrația Trump „se distanțează de noi”.
O Ucraină în faliment ar avea o poziție mai slabă în negocierile de pace, subminându-și șansele de a obține pacea durabilă de care are nevoie pentru a se reconstrui după devastarea provocată de patru ani de război total.
„Nici măcar nu găsesc cuvintele potrivite”, a declarat premierul estonian Kristen Michal pentru POLITICO, când a fost întrebat ce se va întâmpla dacă UE nu va reuși să obțină un acord de împrumut. Kievul trebuie să știe „că Europa susține Ucraina indiferent de situație. Că nu trebuie să accepte un acord nefavorabil”.
Reacția Casei Albe
Conform unui plan de pace negociat de Casa Albă și de Kremlin, care a fost făcut public, Washingtonul dorește să utilizeze o parte din activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța eforturile de reconstrucție conduse de SUA. Eliberarea activelor înghețate către Ucraina ca parte a unui împrumut de reparații ar permite Kievului să decidă unde să direcționeze banii, Franța insistând pentru o abordare care să acorde prioritate Europei în ceea ce privește cheltuielile pentru armament.
Trump îl presează și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să cedeze Rusiei porțiuni din teritoriul puternic fortificat și strategic important din Donbas — teritoriu pe care Kremlinul nu îl controlează în prezent.
Casa Albă a respins acuzațiile de amestec ale Bruxellesului.
„Zvonurile provenite de la surse anonime care nu au participat la aceste discuții nu ar trebui luate în serios”, a declarat Anna Kelly, adjunctul secretarului de presă al Casei Albe. „Singurul obiectiv al Statelor Unite este să aducă pace în acest conflict... Atât ucrainenii, cât și rușii și-au exprimat clar pozițiile cu privire la activele înghețate, iar singura noastră sarcină este să facilităm un dialog care să conducă în cele din urmă la un acord”.
În cadrul negocierilor dificile de marți, oficialii și liderii UE au invocat din ce în ce mai des opțiunea extremă: aprobarea împrumutului pentru reparații prin vot cu majoritate calificată – cu alte cuvinte, ignorarea obiecțiilor unor țări și continuarea procesului în orice caz. Însă unii oficiali au afirmat că acest lucru ar diviza și mai mult un bloc deja fracturat și l-ar arunca probabil într-o criză reală.
O altă alternativă ar fi ca unele țări să ofere pur și simplu împrumuturi bilaterale limitate.
„Este important ca Belgia să participe la acord, dar să vedem”, a declarat marți premierul leton Evika Siliņa pentru sursa citată. „Dacă acest lucru [un vot cu majoritate calificată] va fi singura [opțiune], de ce nu?”
„Este important ca UE să-și demonstreze puterea și capacitatea de a lua o decizie fermă, deoarece lucrăm deja de mult timp și am promis Ucrainei că o vom ajuta cu resurse financiare — iar activele înghețate sunt într-adevăr o sursă bună”, a afirmat ea.
Siliņa a adăugat în mod sugestiv: „În ceea ce privește Belgia, cred că nu doresc ca aceasta să devină a doua Ungarie”. Sursa citată a raportat săptămâna trecută că diplomații au avertizat că Belgia riscă să fie marginalizată în procesul decizional al UE ca urmare a refuzului său de a accepta acordul privind activele.
Pentru Ucraina, împrumutul de reparații finanțat din activele rusești ar fi cea mai bună soluție pentru gaura neagră financiară în care se află — sprijinul FMI pentru această țară depinde de acest plan.
Însă liderul de la Kiev, într-o discuție pe WhatsApp cu reporterii luni, s-a arătat pragmatic. Nu-i pasă cum obține Ucraina banii, atâta timp cât îi obține.
„Desigur, ne-ar plăcea foarte mult să folosim [activele rusești] pentru a ne reface statul”, deoarece „este corect ca rușii să plătească pentru distrugerile provocate”. Dar, a adăugat el, „un împrumut pentru reparații sau orice altă formă bazată pe valoarea activelor înghețate ale Rusiei – între 150 și 200-210 miliarde de dolari în total – ar schimba cu adevărat situația”.
Întrucât discuțiile dintre oficialii europeni nu au dus la un acord, liderii vor avea joi, la summit, sarcina de a găsi singuri o soluție.
Citește și:
De ce UE a ales să îngheţe pe termen nelimitat activele ruseşti din Europa. Ce semnal transmite Moscovei
Un „coșmar juridic”: Rusia solicită daune de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, pentru activele confiscate
Editor : A.M.G.
