Furturile de măsline s-au înmulţit în Grecia după ce creşterea temperaturilor în bazinul mediteranean a făcut recolta de măsline mai puţin predictibilă şi rezidenţii din regiunile în care se cultivă măslinele mai disperaţi, transmite Bloomberg, scrie Agerpres.
Măslinele au fost o cultură rezistentă timp de mii de ani în zona Mediteranei, pentru că măslinilor le place clima secetoasă. Însă în prezent cultivatorii de măsline din Spania, Italia şi Grecia, primii trei producători mondiali, se chinuie să îşi protejeze măslinii de secetă.
Situaţia din Grecia este un exemplu. Cea mai mică şi mai săracă ţară din grupul celor trei, Grecia, se concentrează pe uleiul de măsline extra-virgin, de calitate superioară, şi exportă anual ulei în valoare de peste un miliard de dolari pe an. Din cele trei ţări menţionate, Grecia a suferit cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice, aproximativ 400 de dolari per capita în 2023, potrivit Eurostat.
Fermierii greci trebuie să facă faţă acum intensificării riscurilor de incendii de vegetaţie, care anul trecut au incendiat peste 4.400 de hectare de plantaţii de măslini.
"Impactul schimbărilor climaticce este atât de mare încât ne-a distrus aproape toată producţia. Nu avem armele cu care să combatem această problemă", a declarat Michael Antonopoulos, preşedintele Agricultural Olive Oil Cooperative din Kalamata.
Furturi ca-n filme
Hoţii au dat lovituri şi la distribuitorii de ulei de măsline din Spania şi Italia. Însă ştirile cu privire la furturile de măsline s-au înmulţit în Grecia, cu poveşti care apar în postările de pe Facebook dar şi în publicaţiile locale şi internţionale. Unele din aceste spargeri sunt operaţiuni de amploare, precum cele 37 de tone de ulei de măsline (cu o valoare de peste 300.000 de dolari) furate de la o fabrică din Halkidiki. Însă alte furturi seamănă mai puţin cu scenariul din "Ocean's Eleven" ci mai degrabă cu asigurarea traiului.
Pe insula Creta, un grup de hoţi au intrat în casa unui om şi i-au luat peste 400 de livre (aproximativ 180 de litri) din rezerva sa personală de ulei de măsline. La marginea capitalei Atena, fermierii s-au trezit într-o dimineaţă că măslinii lor au fost tăiaţi în timpul nopţii. Uneori hoţii pleacă cu tot măslinul, lăsând doar ciotul, alteori o şterg doar cu ramurile încărcate cu măsline. Sacii cu măsline proaspăt culese au dispărut de pe câmp, înainte ca fermierii să aibă şansa să îi transporte la fabrică. În peninsula Messenia, aproape de Kalamata, în presa locală au apărut articole conform cărora hoţii au intrat în cimitire pentru a fura rezervele de ulei de măsline puse deoparte pentru candelă şi chiar şi sticlele de ulei de măsline lăsate ca ofrandă pentru decedaţi.
De generaţii, fermierul grec tipic ştia că există cazuri în care cineva a fost călcat de hoţi, însă acum aceste lucruri au devenit ceva normal. Fluctuaţiile de temperatură au făcut recolta Greciei din 2023/2024 atât de mică încât fermierii au decis că nu merită să mai culeagă măslinele rămase în copaci.
"Anul trecut a fost, probabil, cel mai slab din ultimii 20 de ani", spune Prokopios Magiatis, profesor la Universitatea din Atena şi cercetător specializat în producţia de măsline. Anul acesta, situaţia şi-a revenit, cu un randament de 250.000 de tone, mai mult decât dublu faţă de recolta anemică de anul trecut. Cu toate acestea, viitorul industriei uleiului de măsline din Grecia pare mai nesigur ca niciodată.
În prezent, uleiul de măsline reprezintă 25% din toată agricultura Greciei şi 7% din PIB-ul ţării. Grecii se bazează în mare parte pe uleiul de măsline pentru gătit, mai mult ca alte popoare. Fiecare grec foloseşte aproximativ 18 litri de ulei de măsline în fiecare an pentru gătitul zilnic, de aproape 10 ori mai mult decât un american mediu.
Editor : S.S.
