Rusia duce un război hibrid continuu împotriva Europei prin campanii coordonate de dezinformare, incursiuni cu drone, sabotaje și atacuri cibernetice, dar națiunile europene rămân reticente în a recunoaște în mod explicit amploarea confruntării, potrivit unui expert în securitate care urmărește activitățile Moscovei, relatează Euronews.
Sviatoslav Hnizdovskyi, fondatorul companiei de tehnologie de apărare OpenMinds, este de părere că Europa se află deja într-o stare de confruntare permanentă cu Rusia, chiar dacă liderii politici evită să o numească astfel.
„Indiferent dacă Europa dorește sau nu, se află deja în această situație”, a declarat Hnizdovskyi pentru sursa citată. „Combinația constantă de operațiuni de informare, presiune psihologică, activitate cibernetică, bruiaj și semnale militare repetate a creat o realitate de confruntare continuă”.
„Ceea ce rămâne nerezolvat nu este existența acestei situații, ci disponibilitatea Europei de a o numi în mod explicit”.
Rusia este acuzată de partenerii occidentali ai Ucrainei că duce un război hibrid, pe lângă campania militară convențională din Ucraina.
Termenul descrie acțiuni secrete și coordonate care combină forța militară cu atacuri cibernetice, dezinformare, presiune economică, sabotaj și operațiuni de influență politică menite să destabilizeze societățile fără a declara oficial război. Un raport recent al OpenMinds detaliază modul în care astfel de activități s-au intensificat în întreaga Europă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
Au fost înregistrate zeci de incursiuni suspectate ale dronelor rusești și încălcări ale spațiului aerian, alături de incidente de sabotaj, spionaj și intimidare. Printre cele mai importante acuzații se numără survolarea cu drone a obiectivelor militare și a infrastructurii critice, precum și campaniile de dezinformare legate de politica internă.
Acestea includ eforturile depuse în timpul recentelor alegeri federale din Germania, cum ar fi așa-numita campanie „Be greener” care viza candidatul la funcția de cancelar al Partidului Verde, Robert Habeck.
Hnizdovskyi susține că, deși Europa a luat măsuri semnificative prin sancțiuni, sprijin pentru Ucraina și inițiative de reziliență, strategia rusă subiacentă nu a fost identificată sau definită în mod consecvent la nivelul întregului bloc. În același timp, diviziunile interne constituie un obstacol în calea luării deciziilor.
Încălcările repetate ale spațiului aerian de către Rusia cu drone și avioane de vânătoare deasupra Poloniei și Mării Baltice au scopul de a testa atât pregătirea militară, cât și coeziunea politică a NATO, dar unitatea politică reprezintă ținta cea mai importantă, potrivit lui Hnizdovskyi.
„Pregătirea militară se poate adapta; coeziunea politică este mai greu de menținut sub presiune susținută și ambiguă”, a afirmat el. „Rusia nu are nevoie de o confruntare directă pentru a obține efecte strategice. Este suficient să creeze ezitare, dezacord și tensiuni interne în cadrul alianțelor.”
Cercetarea OpenMinds a constatat că, în decursul a 10 luni din 2025, au avut loc mai multe incidente de încălcare a spațiului aerian decât în perioada 2022-2024 luată în ansamblu. Compania atribuie acest lucru, în parte, reacțiilor ambigue ale Occidentului, pe care Rusia le interpretează ca toleranță.
În 5% din cazurile analizate, oficialii ruși au răspuns la încălcările spațiului aerian susținând că incidentele au implicat „actori necunoscuți” sau „activiști locali”, și nu operațiuni ale statului.
În același timp, Hnizdovskyi respinge ipoteza că țările care se învecinează cu Rusia se confruntă cu riscuri mai mari decât cele situate mai la vest. În timp ce partenerii din Polonia și statele baltice mențin niveluri de alertă mai ridicate din cauza proximității, Germania se confruntă cu o expunere comparabilă la operațiuni de informare, presiune psihologică, atacuri cibernetice și bruiaj.
„În contextul actual, proximitatea geografică nu mai este principalul factor determinant al vulnerabilității”, a afirmat acesta, referindu-se la întreruperile de curent și tentativele de sabotaj din întreaga Germanie.
Potrivit lui Hnizdovskyi, o reacție credibilă la nivel european ar necesita stabilirea unor limite clare și colective, bazate pe modele de comportament, mai degrabă decât pe incidente izolate. Acestea ar trebui să vizeze războiul informațional susținut, interferențele coordonate sau presiunile repetate asupra infrastructurilor critice.
În mod crucial, credibilitatea depinde de reciprocitate. Activitățile hibride persistă deoarece sunt percepute ca având costuri reduse și riscuri scăzute.
„Pentru ca liniile roșii să funcționeze, Europa trebuie să fie pregătită nu numai să le numească, ci și să răspundă în mod corespunzător pe întreg spectrul hibrid prin expunere, contra-mesaje, atribuire coordonată și alte măsuri proporționale, non-cinetice”, a spus Hnizdovskyi.
El a sugerat că Europa ar putea demonstra capacitatea și mijloacele tehnologice necesare pentru a implica cetățenii ruși prin campanii de comunicare bazate pe fapte. Fără consecințe vizibile sau măsuri de reziliență, angajamentul diplomatic poate fi interpretat ca toleranță, a avertizat el. În timp, această percepție încurajează continuarea presiunii, mai degrabă decât detensionarea situației.
Concentrarea crescândă a Moscovei asupra Europei, mai degrabă decât asupra Statelor Unite, reflectă o prioritate de fracturare a coeziunii europene, potrivit lui Hnizdovskyi. Europa este locul în care presiunea hibridă poate influența cel mai direct sancțiunile, sprijinul militar pentru Ucraina și unitatea alianței.
„Pe baza tendințelor retoricii liderilor politici ruși și a mass-media pe plan intern, nu există semne care să indice o dezescaladare. Cel puțin, ar trebui să ne așteptăm la o presiune continuă la nivelurile actuale, cu riscul unei escaladări, mai ales că relațiile Europei cu SUA se deteriorează rapid”, a spus Hnizdovskyi.
Alternativ, Moscova ar putea investi mai mult în interferența electorală. În 2025, OpenMinds a raportat operațiuni suspectate de influență rusă în Germania, România și Moldova.
Alegeri cruciale se apropie în 2026 în Ungaria și Suedia, unul dintre cei mai importanți aliați strategici ai Ucrainei, a concluzionat Hnizdovskyi.
Citește și:
Harta riscurilor pentru UE, în 2026: sabotaje, o pace în Ucraina favorabilă Rusiei și ruptura de SUA
General Bundeswehr: Rusia duce de mulți ani un război hibrid împotriva Germaniei: „Dezinformarea, sabotajul, spionajul - ceva obișnuit”
Editor : A.M.G.
