Guvernul polonez şi abuzul în serviciu. Șeful serviciilor speciale – condamnat, dar încă în funcție
Din elevul model al Uniunii Europene, Polonia a ajuns, odată cu noua putere politică de la Varşovia, primul stat membru pentru care Comisia Europeană a decis să activeze mecanismul de protejare a statului de drept. Hotărâre luată după ce Polonia, condusă acum de naţionaliştii din Partidul Lege şi Justiţie, a adoptat o serie de legi controversate. Astăzi expiră termenul-limită pe care executivul european l-a dat Varşoviei pentru a se apăra şi pentru a demonstra că în Polonia e respectat statul de drept.
„Respectarea legii este una dintre valorile noastre fundamentale şi sunt unele îngrijorări în ceea ce priveşte ultimele evenimente din Polonia”, spunea în ianuarie 2016 Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Unul dintre cele mai controversate gesturi ale noii conduceri de la Varşovia îl împlică pe Mariusz Kaminski, actualul ministru coordonator al serviciilor speciale, un portofoliu extrem de important, care se referă, printre altele, la serviciile de informaţii şi de contrainformaţii.
Kaminski a avut, până în 2009, rolul de director al Biroului Central Anticorupţie din Polonia, pus în funcţie tot de Partidul Lege şi Justiţie, ultima dată când a fost la guvernare.
În martie 2015, a fost condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. El ar fi dat dovadă de un exces de zel în anchetele anticorupţie ale instituţiei pe care a condus-o. El şi subalternii lui s-au folosit, în încercarea de a găsi corupţi, de metode care se aflau cel puţin în zona gri a legii, potrivit New York Times.
„A trimis agenţii sub acoperire cu documente false la anumite persoane. Le-au arătat documentele false şi au încercat să-i atragă într-o situaţie de corupţie. A fost un fel de instigare. Legea poloneză nu permite folosirea de documente false de către oficiali guvernamentali, pentru a crea un anumit context”, spune Piotr Niemczyk, expert polonez în securitate şi informaţii.
Marius Kaminski a atacat condamnarea din primă instanţă.
În toamna anului trecut, însă, a venit surpriza. Proaspăt instalat în funcţie, preşedintele polonez Andrzej Duda a anunţat că îl graţiază pe fostul şef de la anticorupţie.
„Domnul preşedinte Andrzej Duda, prin decizia din 16 noiembrie 2015, în baza drepturilor care derivă din articolul 139 din Constituţie, a graţiat patru foşi membri ai Biroului Central Anticorupţie, printre care şi fostul şef al instituţiei. În viziunea preşedintelui, întregul caz este motivat politic”, spunea Andrzej Deda, consilier prezidenţial.
Dacă în afara ţării gestul preşedintelui polonez a fost încă un motiv de îngrijorare cu privire la drumul pe care a luat-o Polonia, înăuntrul ei părerile au fost împărţite.
„Cei care susţin guvernul Lege şi Justiţie sunt pentru - e vorba de aproximativ 50% din opinia publică. Ei spun că, în lupta anticorupţie, contează mai puţin metodele folosite în anchete sunt ilegale sau nu şi îl susţin pe Mariusz Kaminski. Dar cealaltă parte a opiniei publice - ceilalţi 50% - spun "nu, nu suntem de acord cu folosirea unor metode ilegale pentru a depista vreo infracţiune, chiar dacă e o infracţiune serioasă." Mai mult, instanţa a spus că mare parte din oamenii vizaţi de documentele false au fost nevinovaţi. Acestea sunt cele două puncte de vedere, care depind mai degrabă de orientarea politică a oamenilor”, spune Piotr Niemczyk.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
