Istoria etichetei „Made in Germany”

23 august 1887, în Marea Britanie intră în vigoare legea marcării mărfurilor, prin care trebuia înscrisă pe toate produsele de import ţara de origine. Era o formă de protecţionism, prin care cetăţenii britanici erau încurajaţi să cumpere produse britanice. În acelaşi timp era o lege îndreptată împotriva fabricilor germane acuzate că vând produse copiate după cele englezeşti.

De exemplu, cuţitele Solingen, devenite foarte apreciate între timp, ar fi copiat, potrivit autorităţilor de la Londra, cuţitele din Sheffield. Practica britanicilor a fost adoptată la scurtă vreme şi de Japonia, care a cerut marcarea tuturor produselor venite din China.

Odată cu izbucnirea primului război mondial, inscripţia „Made in Germany” a devenit mai mult decât un avertisment pentru consumatori. Toate produsele provenite din Germania au primit interzis pe piaţa britanică.

Abia după finalul celui de-al doilea război mondial stigmatul etichetei „Made in Germany” a devenit o marcă a calităţii. Consumatorii au realizat că, spre deosebire de produsele americane realizate pentru consumul de masă, produsele nemţeşti erau produse în serii mai mici cu o mai mare atenţie asupra calităţii.

Apreciate erau îndeosebi maşinăriile nemţeşti, care erau livrate exact cu specificaţiile cerute de clienţi. Iar marca „Made in Germany” a fost ajutată după război şi de calitatea oţelului german.

Eticheta „Made in Germany” a devenit astfel un simbol al calităţii pe care industria germană a reuşit să îl întreţină decenii la rândul. Iar produsele care au crescut cel mai mult vizibilitatea conceptului „Made in Germany” au fost automobilele, care şi-au construit o reputaţie prin fiabilitatea lor.

Segmentul maşinilor premium continuă să fie dominat categoric de cei trei mari producători germani: Audi, BMW şi Mercedes. Iar Volkswagen a plănuit intens să devină cea mai mare companie auto din lume. Însă scandalul din aceste zile i-a frânt cel mai probabil acest vis.