Uniunea Europeană se pregătește pentru unul dintre cele mai tensionate summituri din ultimii ani. Liderii celor 27 de state membre se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide asupra sprijinului acordat Ucrainei, sancțiunilor împotriva Rusiei și viitorului industriei auto europene. Însă, dincolo de agendă, atmosfera se anunță furtunoasă: mai mulți lideri, de la slovacul Robert Fico la ungarul Viktor Orbán și belgianul Bart De Wever, vin cu vetouri pregătite și revendicări care pot bloca consensul european, scrie Politico.
Liderii celor 27 de state membre se reunesc la Bruxelles într-un moment sensibil, în care războiul din Ucraina continuă, relațiile cu Rusia se degradează și presiunea internă asupra economiilor europene crește. Pe agendă se află:
- aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei,
- folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei,
- discuții despre industria auto europeană și obiectivele climatice pentru 2035,
- consolidarea securității și apărării europene,
- dialogul anual privind statul de drept, inclusiv în țările candidate.
Deși Bruxelles-ul încearcă, ca întotdeauna, să mențină consensul, mai mulți lideri par pregătiți să-și facă auzite nemulțumirile și, dacă e nevoie, să folosească veto-ul.
Robert Fico, premierul slovac
Premierul slovac Robert Fico a anunțat deja că nu sprijină noi sancțiuni împotriva Moscovei, decât dacă Uniunea vine cu un plan concret pentru a sprijini industria auto din Slovacia, aflată în dificultate.
„Nu sunt interesat de noi pachete de sancțiuni până când nu vedem un sprijin real pentru economia slovacă”, a transmis el pe platforma X.
Fico, considerat unul dintre cei mai pro-Kremlin lideri ai UE, a vizitat Moscova de două ori în ultimul an și a amenințat frecvent că va bloca pachetele de sancțiuni deși, până acum, a cedat de fiecare dată în schimbul unor concesii. Bruxelles-ul speră că scenariul se va repeta și acum.
Viktor Orbán, „agitatorul-șef” din UE
Premierul ungar Viktor Orbán rămâne principalul factor de blocaj la Bruxelles. El a respins în mod constant planurile privind sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, determinând adesea ca ceilalți 26 de lideri să adopte declarații comune fără semnătura sa.
De asemenea, Orbán se opune ferm planului de confiscare a activelor rusești înghețate, argumentând că acesta ar putea afecta relațiile Budapestei cu Moscova. Ca reacție, UE analizează modalități legale de a ocoli veto-ul său, o manevră care, dacă va fi aplicată, ar provoca mai mult ca sigur furia liderului ungar.
În mod neobișnuit, Orbán va lipsi de la o parte din lucrările summitului din cauza sărbătorii naționale dedicate Revoluției din 1956, urmând să sosească mai târziu, în timp ce Slovacia îl va reprezenta temporar în discuții prin Robert Fico.
Bart De Wever, premierul Belgiei
Premierul belgian Bart De Wever, liderul naționalist flamand de dreapta, aduce o schimbare de ton în politica Bruxelles-ului. Subiectul care îl preocupă este unul delicat: planul UE de a confisca 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a finanța sprijinul militar acordat Ucrainei. Majoritatea acestor fonduri sunt gestionate prin Euroclear, instituția financiară cu sediul în Belgia.
Guvernul belgian se teme că, dacă UE face acest pas, Belgia ar putea fi ținta represaliilor juridice și financiare ale Rusiei. După mai multe zile de tensiune, Bruxelles-ul federal a semnalat că nu se va opune inițiativei, dar cere garanții legale clare că riscurile vor fi împărțite între statele membre.
Alți lideri, precum Luc Frieden (Luxemburg) și Andrej Plenković (Croația), au exprimat îngrijorări similare legate de complexitatea juridică a planului.
Friedrich Merz, cancelarul german
Cancelarul german, Friedrich Merz, vine la summit cu o altă preocupare: industria auto germană. El cere Comisiei Europene să revizuiască interdicția de facto asupra motoarelor cu combustie planificată pentru 2035 și a semnat recent, împreună cu Italia, o scrisoare prin care solicită o reformă radicală a legislației climatice.
Germania este susținută de Slovacia, Cehia, Polonia și Austria, țări cu puternice industrii auto. Franța s-a arătat dispusă la concesii, propunând menținerea țintei „zero emisii” din 2035, dar cu posibilitatea ca o parte din componentele vehiculelor să provină din producția europeană.
Merz insistă pentru „neutralitate tehnologică”, un concept care ar permite combustibililor alternativi și ar menține, în practică, motorul cu ardere internă activ mult după 2035.
Deși liderii europeni vor căuta, ca de obicei, o declarație comună de final, rămâne de văzut dacă vor reuși să obțină un consens real pe temele care împart blocul comunitar: sancțiunile împotriva Rusiei, confiscarea activelor, viitorul industriei auto și politica climatică.
Citește și Nicușor Dan participă, joi, la Consiliul European. Șeful statului are întâlniri cu Antonio Costa și președintele Egiptului
Editor : M.I.
