Finala Eurovision readuce în prim-plan nu doar competiția muzicală, ci și dimensiunea politică a unuia dintre cele mai urmărite evenimente europene. Înaintea marelui spectacol, mai mulți lideri ai Uniunii Europene au vorbit despre melodiile lor favorite din istoria concursului și despre semnificația culturală și politică a Eurovisionului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile este hitul ABBA „Waterloo”, câștigător în 1974.
A fost „mai mult decât un simplu cântec câștigător Eurovision”, a spus ea. „A devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat una dintre cele mai iconice trupe pop din istorie.”
Politiciana germană a adăugat că piesa care „o emoționează cel mai mult” este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion și câștigătoare pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a spus Von der Leyen.
Dintre piesele mai recente, șefa Comisiei Europene a afirmat că „energia din «Euphoria» a lui Loreen, din 2012, este de neegalat”. Melodia a adus victoria Suediei, iar Loreen a câștigat din nou concursul și în 2023.
Un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European, António Costa, a transmis că melodia sa favorită de la Eurovision este chanson-ul portughez „E depois do adeus”, interpretat de Paulo de Carvalho în 1974.
Deși piesa nu a câștigat concursul, ea a devenit imnul Revoluției Garoafelor doar trei săptămâni mai târziu, marcând începutul tranziției democratice a Portugaliei.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, nu au răspuns solicitării privind melodiile lor favorite de la Eurovision.
Boicot și atmosferă tensionată la ediția din 2026
După căderea Cortinei de Fier, participarea statelor baltice, a Poloniei și a Ucrainei la Eurovision a fost privită ca un simbol al unității europene. Piesa Ucrainei din 2016, „1944”, interpretată de Jamala, a câștigat concursul cu versuri în tătară despre deportarea străbunicii sale în perioada stalinistă din Crimeea, peninsulă ocupată ilegal de Rusia din 2014.
Eurovisionul este marcat în mod tradițional de petreceri și evenimente organizate de corpul diplomatic de la Bruxelles. Anul trecut, de exemplu, viitoarea președinție daneză a Consiliului UE a organizat o recepție comună cu ambasada Elveției. Anul acesta însă, atmosfera este mult mai tensionată.
Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării continue a Israelului, reprezentat anul acesta de Noam Bettan. La Bruxelles a avut loc marți un eveniment „United for Palestine”, prezentat drept o alternativă la Eurovision.
Bettan a vorbit despre „șocul” trăit după ce prestația sa din semifinala de marți seară a fost întreruptă de huiduieli și scandări de protest. Potrivit oficialilor israelieni, înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite pe internet.
Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a calificat apelurile la boicot drept „rușinoase și ipocrite”. „Concursul este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității între națiuni, nu o platformă pentru obținerea de capital politic”, a declarat acesta.
Casele de pariuri indică piesa Finlandei, „Liekinheitin”, drept favorită pentru câștigarea marii finale de sâmbătă. Câștigătorul va fi ales atât prin votul juriilor naționale, cât și prin votul publicului.
Citește și Eurovision 2026. Nou mesaj al Alexandrei Căpitănescu, înainte de marea finală: „Să ducem România cât mai sus”
Editor : M.I.
