Președintele chinez, Xi Jinping, a ajuns luni la Moscova, unde a a avut o întrevedere de peste patru ore la Kremlin cu omologul său rus, Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a salutat propunerea Beijingului de a pune capăt „crizei acute” din Ucraina și a adăugat că a privit planul propus de China „cu respect”. Luni, miniștrii de externe ai UE au convenit asupra unui plan de 2 miliarde de euro pentru a-și reface stocurile și pentru a cumpăra în comun muniție pentru Ucraina. România face și ea parte din țările europene implicate în acest program. Între timp, armata ucraineană a anunţat că a distrus mai multe rachete ruseşti Kalibr în timp ce erau transportate în Crimeea.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Explozii în Crimeea. Ucrainenii spun că au distrus mai multe rachete Kalibr
ACTUALIZARE 00:45 Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat că a distrus mai multe rachete de croazieră de tip Kalibr în timp ce erau transportate pe calea ferată, în peninsula Crimeea.
"O explozie în orașul Djankoi din nordul Crimeei ocupate temporar a distrus rachetele de croazieră rusești Kalibr NK în timpul transportului lor pe calea ferată. Kalibr NK sunt rachete concepute pentru lansări de pe navele de suprafață ale Flotei Ruse de la Marea Neagră", se arată într-un comunicat al Direcţiei de Informaţii a Ministerului Apărării din Ucraina.
La rândul său, Anton Gheraşcenko, consiler al ministrului de Interne, a distribuit o filmare cu o explozie în dreptul gării din localitatea Djankoi.
"Rachetele de croazieră Kalibr NK au fost distruse în Djankoi, Crimeea, în timpul transportului pe cale ferată", a scris acesta pe Twitter.
ACTUALIZARE 21:40 Întâlnirea dintre Putin și Xi s-a încheiat luni seara, la capătul a patru ore și jumătate de discuții, informează Reuters, care citează agențiile de presă ruse.
Discuțiile dintre cei doi lideri se vor relua marți.
Conofrm TASS, Putin „l-a condus până în stradă” pe Xi Jinping, la finalul întrevederii. Cei doi au mai stat de vorbă câteva minute lângă mașina președintelui chinez și și-au strâns mâinile la final.
Ungaria nu vrea să trimită muniţie Ucrainei: „Noi vrem pace”
ACTUALIZARE 19:16 Ungaria nu doreşte să trimită muniţie Ucrainei, deşi nu va opri alte state ale UE să procedeze astfel, a declarat luni ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, adăugând că Ungaria s-a abţinut în mod constructiv în această privinţă.
„Ungaria nu livrează arme (...), noi vrem pace”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă în cursul unei reuniuni în care Uniunea Europeană a aprobat alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei.
Contribuţia Ungariei la Instrumentul European pentru Pace este de 1%, sau circa 10 milioane de euro, meniţi unor scopuri ca stabilitatea în Balcanii de vest şi reducerea presiunii migraţiei, conform unui comunicat al MAE ungar.
România participă la programul UE pentru furnizarea de muniții de artilerie pentru Ucraina
ACTUALIZARE 19:09 România face parte dintr-un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, care au convenit luni să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de două miliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia.
Statele care vor participa la acest program sunt Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Suedia şi Norvegia. Alte state membre s-ar putea alătura ulterior.
„Este o decizie istorică. În urma propunerii mele, statele membre au convenit să ofere (Ucrainei) un milion de obuze de artilerie în următoarele 12 luni”, a anunţat pe Twitter şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în timpul unui Consiliu al miniştrilor de externe şi ai apărării din statele UE.
Acest plan propus de Borrell şi aprobat acum de statele membre prevede că acestea vor furniza urgent Ucrainei, din propriile lor stocuri, obuze în principal de calibrul 155 mm, o finanţare de un miliard de euro în acest scop urmând să fie asigurată din contribuţiile statelor membre la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). Statelor care vor oferi aceste muniţii li se va rambursa din EPF circa 50-60% din costul muniţiei.
Norvegia a livrat armatei ucrainene 8 tancuri Leopard. „Sunt toate în Ucraina”
ACTUALIZARE 18:47 Norvegia a anunţat luni că a livrat Ucrainei opt tancuri Leopard 2 pe care i le-a promis, o contribuţie care, alături de cea a altor aliaţi, va fi „hotărâtoare” pentru următoarea contraofensivă ucraineană,
„Cele opt Leo (Leopard) 2 sunt toate în Ucraina”, a declarat o purtătoare de cuvânt a armatei norvegiene, Stine Barclay Gaafland, într-un răspuns pentru AFP.
Ţara scandinavă a anunţat în februarie că va livra Ucrainei opt dintre tancurile sale Leopard de tip 2A4, un model din penultima generaţie pe care îl va înlocui pentru propriile necesităţi cu tancuri Leopard 2A7 mai moderne şi din care a comandat de curând 54 de exemplare.
Mandatul de arestare împotriva lui Putin nu va expira după încheierea războiului din Ucraina, spune procurorul CPI
ACTUALIZARE 18:04 Mandatul de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin nu va expira atunci când războiul din Ucraina se va încheia, a declarat luni procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan
„Nu există un termen de prescripție pentru crimele de război. Acesta este unul dintre principiile de la Nürnberg, iar indivizii – oriunde s-ar afla în lume – trebuie să realizeze că legea este prezentă și că există responsabilități care vin odată cu autoritatea”, a declarat Khan pentru BBC.
Mandatul de arestare pentru Putin și pentru comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, va rămâne pentru tot restul vieții lor „dacă nu se vor prezenta în fața judecătorilor independenți ai tribunalului și dacă judecătorii, pe fond, vor decide să respingă un caz”, a spus el.
Un complet de judecători a convenit zilele trecute că există „motive rezonabile” pentru a crede că Putin și comisarul său pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, poartă responsabilitatea pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni.
Xi Jinping a fost primit de Putin la Kremlin
ACTUALIZARE 16:30 Președintele chinez Xi Jinping a fost primit de Vladimir Putin la Kremlin.
În declarațiile la Kremlin, Putin i-a spus lui Xi că a salutat propunerea Beijingului de a pune capăt „crizei acute” din Ucraina și că a privit planul propus de China „cu respect”.
„Știți că suntem întotdeauna pregătiți pentru negocieri și vom discuta toate aceste lucruri, inclusiv sugestiile dvs”, i-a spus Putin.
El a mai spus că Rusia a fost „puțin invidioasă” pe dezvoltarea rapidă a Chinei din ultimele decenii.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
">" target="_blank" rel="noopener" data-mce-href="//platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8">">AICI
Mandat de arestare împotriva lui Putin: China cere Curţii Penale Internaţionale să evite „dubla măsură”
ACTUALIZARE 11:30 China a cerut luni Curţii Penale Internaţionale (CPI) să evite „dubla măsură”, după emiterea de către acest tribunal a unui mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit AFP şi Reuters.
Liderul de la Kremlin este acuzat de CPI, care are sediul la Haga, în Olanda, de crimă de război pentru „deportarea ilegală” de copii ucraineni în contextul conflictului dintre Moscova şi Kiev, scrie Agerpres.
Reacţia Chinei survine cu câteva ore înainte de începerea unei vizite de stat a preşedintelui chinez Xi Jinping în Rusia, prima în patru ani şi în cadrul căreia se va întâlni cu Vladimir Putin. „Curtea Penală Internaţională trebuie să adopte o poziţie obiectivă şi imparţială şi să respecte imunitatea şefilor de stat conform dreptului internaţional”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, ca răspuns la o întrebare pe acest subiect.
Această instituţie trebuie „să evite politizarea şi politica dublei măsuri”, a subliniat el în faţa presei, făcând referire la alte intervenţii militare care nu au dus la niciun mandat de arestare împotriva unui şef de stat.
Wang Wenbin a fost întrebat despre oportunitatea ca Xi Jinping să îşi confirme vizita de stat în Rusia în contextul acestui mandat de arestare internaţional împotriva lui Vladimir Putin. „Cele două părţi (...) vor practica un adevărat multilateralism, vor promova democraţia în relaţiile internaţionale, vor construi o lume multipolară, vor îmbunătăţi guvernanţa mondială şi vor contribui la dezvoltarea şi progresul lumii”, a răspuns Wang Wenbin.
„China îşi va menţine poziţia obiectivă şi justă asupra crizei ucrainene şi va juca un rol constructiv în promovarea negocierilor de pace”, a adăugat el. Beijingul nu a condamnat public invazia rusă şi critică SUA pentru livrările de arme pentru Ucraina, precum şi NATO pentru că nu a ţinut cont de îngrijorările Rusiei în privinţa securităţii. China a făcut totuşi apel la dialog, precum şi la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor membre, deci inclusiv a Ucrainei.
Xi Jinping a aterizat la Moscova
ACTUALIZARE 11: 25 Avionul președintelui chinez XI Jinping a aterizat în urmă cu puțin timp la Moscova. O vizită urmărită cu deosebit interes de jurnaliști, în contextul în care liderul de la Beijing este singurul lider de talie mondială care se mai afișează alături de Vladimir Putin. Asta cu atât mai mult cu cât în urmă cu doar câteva zile, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Deși motivul principal al vizitei este o consolidare a relațiilor dintre cele două țări, inclusiv economice, analiștii spun că liderul chinez va încerca să-și prezinte țara ca pe un pacificator global. Adică îi va arăta lui Putin că îi este în continuare aproape, dar cel mai probabil va evita să arate cu degetul aliații din Vest. Vizita sa are loc la câteva săptămâni după ce China a publicat un plan de pace pentru războiul din Ucraina, întâmpinat cu scepticism în Occident. Iar potrivit Financial Times, Xi Jinping îl va suna pe președintele Volodimir Zelenski după vizită făcută în Rusia - ar fi prima convorbire dintre cei doi lideri, de la începutul războiului.
Xi Jinping și Vladimir Putin se întâlnesc luni, la 15:30(ora României).
ISW: Ofensiva de primăvară a rușilor se apropie de final
ACTUALIZARE 10:10 Institutul pentru Studiul Războiului transmite că viitoarea contraofensivă ucraineană lângă Bahmut sau în sudul Ucrainei este o preocupare tot mai mare pentru Rusia. De asemenea, raportul ISW arată că ritmul operațiunilor ofensive rusești a încetinit în ultimele săptămâni, sugerând că ofensiva rusă de primăvară în Donbas ar putea fi aproape de apogeu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Oficialii ucraineni au indicat că pierderile semnificative ale Rusiei în apropiere de Vuhledar inhibă puternic capacitatea forțelor ruse de a desfășura operațiuni ofensive ulterioare în regiunea Donețk.
Institutul analizează, de asemenea, comentariile fostului ofițer rus Igor Girkin, care a indicat că există posibile fracturi tot mai adânci la nivelurile superioare ale conducerii militare ruse.
Ucraina priveşte cu îngrijorare vizita lui Xi la Moscova (analiză AFP)
ACTUALIZARE 10:05 Vizita preşedintelui Xi Jinping la începutul acestei săptămâni la Moscova suscită temeri la Kiev, preocupat că Beijingul, aliatul strategic al Rusiei, s-ar putea decide în cele din urmă să-i livreze acesteia arme, influenţând astfel rezultatul războiului, comentează luni, într-o amplă analiză, France Presse, citată de Agerpres.
Beijingul joacă cartea neutralităţii: nu a condamnat şi nici nu a susţinut explicit ofensiva rusă. Dar în timp ce insistă asupra respectării principiului integrităţii teritoriale a Ucrainei, China a adus un sprijin diplomatic real Moscovei de la declanşarea invaziei acesteia la 24 februarie 2022 în Ucraina, notează AFP.
În absenţa oricărui tip de pârghie, ucrainenii speră că presiunea aliaţilor lor occidentali asupra puterii chineze să ajute la prezervarea acestui fragil echilibru. „Aşteptările Ucrainei sunt minime: ca situaţia de acum să nu se deterioreze”, apreciază Serghii Solodki, director-adjunct al Centrului de analiză ucrainean New Europe.
Subiectul este într-atât de sensibil încât autorităţile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită, preconizată de luni până miercuri la Moscova, în cadrul căreia Vladimir Putin şi Xi Jinping urmează să se întâlnească de cel puţin două ori. „Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, s-a limitat să declare pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, exprimându-se sub rezerva anonimatului.
„Pentru noi este de o importanţă crucială ca China să-şi menţină politica sa de respect neclintit pentru integritatea teritorială a altor ţări”, a adăugat el, în condiţiile în care Moscova revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene - peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud), anexate ilegal în 2022.
În paralel, SUA au acuzat în februarie Beijingul că ar lua în considerare livrări de arme către Rusia, a cărei invazie s-a împotmolit. „Suntem convinşi de faptul că liderii chinezi iau în considerare furnizarea de material letal” Rusiei, a declarat recent directorul CIA, William Burns, la postul de televiziune CBS.
Potrivit informaţiilor media, este vorba în special de muniţii şi drone. Până în prezent, doar Iranul a furnizat drone de luptă Moscovei, care le utilizează îndeosebi pentru a ataca infrastructurile energetice ucrainene.
Washingtonul apreciază că Beijingul livrează deja material non-letal Rusiei, conform AFP. „Dacă ar începe furnizarea de arme, aceasta ar constitui o problemă serioasă pentru noi”, a recunoscut la începutul lunii martie un alt înalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului.
Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ucrainei, Oleksii Danilov, a minimizat însă posibilitatea unor astfel de livrări. „China nu va fi complice al Rusiei”, a apreciat el într-un interviu publicat vineri.
De asemenea, analistul ucrainean Iuri Poita, în prezent cercetător invitat la Institutul de cercetare în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu sediul în Taipei, consideră o astfel de eventualitate puţin probabilă în acest stadiu. „Nu ne aşteptăm la livrări de tancuri, aviaţie sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chineze pe termen scurt”, apreciază el.
China încearcă de fapt pe moment să se erijeze într-un posibil mediator. La sfârşitul lunii februarie, Beijingul a publicat un document în 12 puncte, cerând în special Moscovei şi Kievului să revină la masa discuţiilor.
Dar, contrar a ceea ce cer Ucraina şi Occidentul, Beijingul nu menţionează retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, propunând în schimb să se pună capăt sancţiunilor „unilaterale” împotriva Rusiei. Documentul a fost respins de occidentali, dar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, atent să nu irite Beijingul, consideră „necesar” să se „lucreze” cu această ţară.
În pofida schimburilor de opinii episodice între şefii diplomaţiei ucrainene şi chineze, Zelenski nu s-a întâlnit cu Xi Jinping de la începutul invaziei ruse, lucru pe care a spus public că şi-l doreşte. „Zelenski a încercat încă din august să comunice cu Xi”, dar „China nu a răspuns”, dezvăluie analistul Poita.
Potrivit mass-media ucrainene, o astfel de conversaţie ar putea avea loc după vizita preşedintelui chinez la Moscova, dar „nu se va înregistra niciun progres”, prezice acelaşi analist ucrainean. Atât în plan economic, cât şi geopolitic, „Rusia este foarte importantă pentru China, mult mai importantă decât Ucraina” pe care Beijingul o consideră drept o „zonă de influenţă rusă, o zonă gri” între Vest şi Est, afirmă Iuri Poita.
Iar Kievul „nu a elaborat cu adevărat niciodată o politică faţă de China” şi nici ambasador nu are de doi ani la Beijing, adaugă Solodki, potrivit căruia „nu este cazul să sperăm că dintr-odată China ne va auzi”.
Miniștrii de Externe ai UE discută despre sprijinul pentru Ucraina și noi sancțiuni împotriva Iranului
ACTUALIZARE 10:00 Miniştrii de externe din Uniunea Europeană se reunesc luni la Bruxelles şi vor discuta despre livrarea de muniţie pentru Ucraina, adoptarea de noi sancţiuni împotriva Iranului şi evoluţiile din Tunisia, relatează DPA, citată de Agerpres.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, ar urma să participe la discuţie prin legătură video, pentru a-şi informa omologii despre situaţia actuală de pe teren.
Miniştrii europeni ai Apărării se vor alătura discuţiei despre planurile de a oferi două miliarde de euro pentru furnizări imediate şi pe termen lung de proiectile de artilerie pentru Ucraina, prin achiziţii comune de muniţie la nivelul UE.
Miniştrii de externe vor mai discuta despre tragerea la răspundere a Moscovei în transferul forţat de copii ucraineni în Rusia, condiţiile Kievului pentru negocierile de pace şi eforturile de a facilita exporturile ucrainene.
Vineri, Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a contribuit la deportarea de copii ucraineni în Rusia. Un alt mandat de arestare a mai fost emis şi pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului.
Miniştrii ar urma de asemenea să adopte noi sancţiuni împotriva Iranului din cauza încălcărilor neîntrerupte ale drepturilor omului prin reprimarea protestelor antiguvernamentale. O serie de măsuri adoptate de preşedintele Tunisiei, Kais Saied, pentru a-şi consolida puterea se vor afla la rândul lor pe agenda de discuţii de luni.
Medvedev amenință după mandatul de arestare împotriva lui Putin: „Consecințele pentru dreptul internațional vor fi monstruoase”
ACTUALIZARE 08:50 Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a postat un mesaj pe Telegram, în care susține că decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin va avea consecințe grave pentru dreptul internațional, relatează The Guardian.
„Ei au decis să judece un președinte al... unei puteri nucleare care nu participă la CPI din aceleași motive ca Statele Unite și alte țări. Consecințele pentru dreptul internațional vor fi monstruoase”, a scris Medvedev.
Anterior, Dmitri Medvedev a comparat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Vladimir Putin cu hârtia igienică. „Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie”, a scris el pe Twitter în engleză, terminându-şi mesajul cu un emoticon simbolizând hârtia igienică.
Citește continuarea AICI
Londra găzduieşte o reuniune internaţională privind crimele de război în Ucraina
ACTUALIZARE 08:10 Regatul Unit găzduieşte luni o reuniune, cu participarea miniştrilor justiţiei din peste 40 de ţări, cu scopul de a aborda problema posibilelor crime de război comise în Ucraina, după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează DPA, citată de Agerpres.
„Ne-am adunat astăzi la Londra uniţi de singura cauză de a cere socoteală criminalilor de război pentru atrocităţile comise în Ucraina în cursul acestei invazii nedrepte, neprovocate şi ilegale„, a declarat vicepremierul britanic Dominic Raab. „Marea Britanie, alături de comunitatea internaţională, va continua să pună la dispoziţia Curţii Penale Internaţionale finanţare, oameni şi expertiza necesare pentru a se asigura că se va face dreptate”, a subliniat oficialul britanic.
Conferința este co-găzduită de Regatul Unit și guvernul olandez și vine după ce CPI a emis vineri un mandat de arestare pentru Putin pentru că a supravegheat răpirea copiilor din Ucraina în Rusia, relatează The Guardian.
Karim Khan, procurorul Curții Penale Internaționale, va pleda pentru mai mulți bani, deoarece bugetul CPI nu a fost majorat, deși are 40 de anchetatori care lucrează în interiorul Ucrainei. „Ne adunăm astăzi la Londra uniți de o singură cauză: să tragem la răspundere criminalii de război pentru atrocitățile comise în Ucraina în timpul acestei invazii nedrepte, neprovocate și ilegale”, a spus viceprim-ministrul britanic Dominic Raab.
Putin elogiază relațiile ruso-chineze și dorința Beijingului de a juca un rol constructiv în criza ucraineană
ACTUALIZARE 08:00 Preşedintele Vladimir Putin a lăudat duminică relaţiile ruso-chineze, ajunse la apogeu, şi a împărtăşit aşteptările ridicate pe care le are de la discuţiile cu liderul Xi Jinping, în ajunul vizitei sale în Rusia, informează AFP, citată de Agerpres.
„Relaţiile ruso-chineze au atins cel mai înalt punct din istoria lor şi continuă să devină mai puternice”, a declarat preşedintele Putin într-un articol publicat de Kremlin în oficiosul guvernului chinez Cotidianul Poporului. Calitatea legăturilor dintre Moscova şi Beijing este „superioară celei a uniunilor politice şi militare din epoca Războiului Rece”, a apreciat liderul de la Kremlin.
În relaţiile dintre Moscova şi Beijing, „nu există limite, nici subiecte interzise”, consideră Vladimir Putin. „Dialogul nostru politic este sincer la maximum, în timp ce cooperarea noastră strategică a devenit cuprinzătoare şi intră într-o nouă eră”, a subliniat preşedintele rus.
„Relaţiile cu China sunt astăzi piatra de temelie a stabilităţii regionale şi globale, ele stimulează creşterea economică şi servesc drept garant al unei agende pozitive în afacerile internaţionale”, a estimat şeful statului rus.
În condiţiile în care Statele Unite urmăresc o politică de „dublă descurajare” a Rusiei şi a Chinei, Moscova şi Beijingul „lucrează pentru a crea un sistem de securitate echitabil, deschis, incluziv şi care nu este îndreptat împotriva ţărilor terţe, atât la nivel regional, cât şi la nivel global”, susţine Putin.
El a denunţat, de asemenea, încercările NATO de a-şi extinde influenţa „prin îndreptarea către regiunea Asia-Pacific”. „Unele forţe urmăresc cu insistenţă să redistribuie spaţiul eurasiatic în cluburi exclusive şi blocuri militare menite să împiedice dezvoltarea ţărilor noastre, să ne prejudicieze interesele","dar nimeni nu va reuşi”, a asigurat liderul rus. „Avem mari aşteptări de la viitoarele discuţii” cu preşedintele Xi Jinping, a spus Vladimir Putin, subliniind că „nu are nicio îndoială că acestea vor da un nou impuls puternic întregii cooperări bilaterale”.
Potrivit preşedintelui rus, întâlnirea cu omologul chinez, aşteptat luni la Moscova pentru o vizită de trei zile, va fi, de asemenea, o oportunitate de a „vedea un vechi prieten bun” cu care are „cele mai calde relaţii”. Totodată, preşedintele rus a lăudat „dorinţa Chinei de a juca un rol constructiv în reglementarea crizei” din Ucraina, în contextul în care Beijingul încearcă să se impună ca mediator între Moscova şi Kiev. El a spus că este „recunoscător” Chinei pentru viziunea „echilibrată” asupra „evenimentelor din Ucraina” şi pentru „înţelegerea istoricului lor şi a motivelor reale”.
„Rusia este deschisă pentru o reglementare a crizei ucrainene prin mijloace politico-diplomatice”, a asigurat liderul rus. El a insistat însă asupra recunoaşterii de către Kiev a „noilor realităţi geopolitice”, şi anume anexarea în toamna trecută a patru regiuni ucrainene, precum şi a Peninsulei Crimeei în 2014. „Din păcate, ultimatumurile adresate Rusiei demonstrează că ei sunt departe de aceste realităţi şi nu au niciun interes să caute o soluţie”.
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Trei civili, ucişi în bombardamente ruseşti în regiunea Zaporojie
- Noi detalii din planul lui Putin de destabilizare a Republicii Moldova. De ce se grăbesc rușii să-l pună în aplicare
- Andromeda vs. Nord Stream: Misterul celor șase pasageri ai unui iaht de agrement care sunt bănuiți că au aruncat în aer gazoductele
- Volodimir Zelenski anunţă noi sancţiuni împotriva Rusiei şi aliaţilor săi
- Forțele ucrainene reușesc să livreze muniții și alte provizii apărătorilor din Bahmut
- Putin a ajuns în Ucraina. Liderul de la Kremlin a zburat cu elicopterul la Mariupol
Editor : Loredana Bancăș
