Ministerul de Interne a detaliat, pentru Digi24.ro, factorii care influențează capacitatea autorităților de a găsi în timp util o persoană dispărută. MAI a amintit că există un proiect de Lege care ar ajuta autoritățile în aceste cazuri, inițiat de Poliția Română, dar care se află în sertarele Parlamentului încă din anul 2021.
Digi24.ro a cerut Ministerului de Interne să menționeze ce factori influențează activitățile de căutare ale persoanelor dispărute și ce lipsuri legislative a identificat, în așa fel încât să poată gestiona eficient astfel de cazuri.
Activitățile de căutare ale persoanelor dispărute pot fi afectate în cazul în care dispariția este anunțată cu întârziere sau dacă nu există suficiente detalii despre ultimele deplasări ale acestora, după cum arată Ministerul de Interne într-un răspuns pentru Digi24.ro.
Alți factori care influențează eficiența activităților de căutare îl reprezintă condițiile geografice, meteorologice sau de relief, dar și lipsa semnalului de pe telefonul persoanei dispărute sau închiderea acestuia.
MAI mai arată că există și situații unde e imposibil să fie obținute date relevante pentru localizare în timp util sau cazuri în care informațiile disponibile în primele momente ale intervenției sunt limitate.
Ce pot face autoritățile în prezent
Potrivit Ministerului de Interne, în momentul în care este sesizată dispariția unei persoane, structurile MAI „desfășoară activități specifice pentru identificarea și localizarea acesteia, utilizând toate mijloacele legale aflate la dispoziție”. În acest sens, Digi24.ro a întrebat MAI dacă poate accesa datele de localizare ale telefoanelor mobile.
„Accesul la datele de localizare asociate terminalelor de comunicații electronice poate fi realizat, însă, numai în condițiile și cu respectarea procedurilor prevăzute de legislația în vigoare, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz și de competențele instituționale stabilite de lege”, a răspuns MAI.
În momentul în care este sesizată o dispariție prin apel la 112, informațiile legate de acest caz sunt transmise către „agențiile specializate de intervenție, în vederea asigurării unei reacții imediate”, potrivit răspunsului citat.
Serviciul național unic pentru apeluri de urgență poate, conform Legii în vigoare, să obțină date de localizare și alți parametri tehnici de rețea doar pentru telefonul care a inițiat apelul la 112.
Din răspunsul MAI mai reiese că între autoritățile statului există un protocol de colaborare care permite trimiterea mesajelor RO-ALERT pentru căutarea minorilor dispăruți.
„În ceea ce privește atribuțiile Poliției Române, acestea stabilesc conținutul mesajului (datele de identitate ale minorului, ziua și locul dispariției, descrierea semnalmentelor, direcția de deplasare etc.), care va fi trimis către Inspectoratele pentru Situații de Urgență, utilizând contul alocat de STS în Sistemul RO-ALERT”, potrivit MAI.
Cadrul legal pentru căutarea persoanelor dispărute este blocat în Parlament
După cazul Caracal, din 2019, Ministerul de Interne, prin Poliția Română, a venit cu un proiect de Lege care să instituie un „sistem de protecție adaptat nevoilor persoanei dispărute și familiei acesteia”. Este un proiect de Lege care reglementează etapele administrative care pot fi urmate de autorități în astfel de cazuri.
„Trebuie pornit în special de la dreptul persoanei dispărute de a fi găsită și reîntoarsă într-un mediu care să îi ofere securitate, precum și de la prezumția că aceasta se află într-o stare de pericol”, potrivit proiectului MAI.
Proiectul este structurat pe trei principii, anume: să recunoască drepturile persoanei dispărute și familiei acesteia, să ofere autorităților mijloace eficiente de căutare a persoanelor dispărute și să garanteze respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu care autoritățile intră în contact.
Printre măsurile principale prevăzute de proiect se numără:
- Înființarea unei Unități centrale pentru persoane dispărute în cadrul Poliției române, care poate, printre altele, să poată coordona anumite activități de căutare, dar și înființarea unor unități teritoriale pentru persoane dispărute;
- Permite oricărei persoane fizice sau juridice să adere, voluntar și gratuit, la efortul autorităților în găsirea persoanelor dispărute;
- Reglementează concret „metodele specifice activității de căutare a persoanelor dispărute”;
- Reglementează concret ce activități investigative se impun în anumite cazuri pentru obținerea de informații despre persoana dispărută și ce categorii de informații sunt necesare pentru un astfel de caz;
- Reglementează cum ar trebui să decurgă, din punct de vedere administrativ, activitățile de căutare a persoanei în teren;
Despre acest proiect, MAI arată că „principalele elemente de noutate” sunt:
- Implementarea unor metode speciale de căutare a persoanei dispărute, având ca scop găsirea/localizarea acesteia în cel mai scurt timp posibil;
- Constituirea unor structuri specializate, dimensionate corespunzător, care să poată răspunde nevoilor generate de o situație operativă complexă;
La un an de la depunere, în 2022, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu mai multe amendamente față de forma inițială a MAI. Ajuns din nou la Senat, care în acest caz a devenit for decizional, proiectul a trecut prin mai multe comisii, unde a primit aviz favorabil, iar în unele cazuri au fost depuse amendamente.
Însă între 2022 și 2025 proiectul a fost abandonat de parlamentari. Abia în decembrie 2025 a fost trimis pentru aviz Comisiei speciale comune de control parlamentar specializat al Europol.
Editor : M.G.
