Video&Foto Artemis II: pene de comunicații, recorduri doborâte și un mesaj din trecut. Cinci momente-cheie din survolul Lunii
Astronauții misiunii Artemis II au scris istorie după ce au ajuns mai departe de Pământ decât orice om până acum, într-un survol de șase ore al Lunii care a combinat performanța tehnologică cu momente tensionate și emoționante. Echipajul capsulei Orion a documentat partea nevăzută a Lunii, a traversat o pană de comunicații de 40 de minute și a marcat momentul cu un omagiu simbolic pentru generațiile de astronauți care au deschis drumul către spațiu, scrie The Guardian.
Echipajul capsulei Orion a petrecut o zi emoționantă documentând suprafața Lunii și aducând un omagiu astronauților care le-au deschis drumul.
În a șasea zi a unei misiuni lunare care a reaprins interesul global pentru explorarea spațiului și a revitalizat planurile NASA de a reveni pe Lună, astronauții Artemis II au ajuns mai departe de Pământ decât orice om înaintea lor.
Pe parcursul unui survol de șase ore, echipajul capsulei Orion a surprins imagini ale părții îndepărtate a Lunii, nemaivăzute până acum, în timp ce i-a omagiat pe astronauții care au făcut posibilă această misiune record.
Un record vechi de 56 de ani, doborât
Cei patru astronauți au depășit recordul de distanță stabilit de misiunea Apollo 13 din 1970, ajungând la cea mai mare distanță față de Pământ din această călătorie: 406.778 km (252.760 mile). Se estimează că au depășit recordul anterior cu 6.606 km.
Deși echipajul Artemis II a ajuns mai departe de Pământ decât orice om până acum, iar acesta este unul dintre cele mai importante momente ale misiunii, astronautul canadian Jeremy Hansen părea deja concentrat pe viitor.
După stabilirea recordului, el a provocat „această generație și pe următoarea să se asigure că acest record nu va dura mult”.
Artemis II urmează, în linii mari, aceeași traiectorie ca Apollo 13 după momentul „Houston, am avut o problemă”, care a făcut imposibilă aselenizarea acelei misiuni.
Cunoscută drept o traiectorie lunară de tip free-return, această rută folosește gravitația Pământului și a Lunii, reducând necesarul de combustibil. Este un traseu în formă de opt, care îi va aduce pe astronauți înapoi spre casă după ce ies din spatele Lunii.
Cum arată Luna văzută de oameni
Echipajul a avut peste șase ore pentru a observa și documenta suprafața Lunii, oferind o perspectivă umană asupra unor regiuni cunoscute până acum doar din fotografii realizate de roboți.
Astronauții au transmis în timp real observații către cercetătorii din Houston despre ceea ce vedeau. „O priveliște atât de măreață aici”, a spus Reid Wiseman în timp ce făcea fotografii.
Unele vârfuri erau atât de luminoase încât pilotul Victor Glover a spus că păreau acoperite de zăpadă. Specialistul de misiune Christina Koch a descris craterele ca pe o „lampă cu găurele fine, prin care trece lumina”.
Pe lângă camerele Nikon de mare performanță, astronauții au folosit și iPhone-uri pentru fotografii spontane.
Se așteaptă ca echipajul să revină cu mii de imagini, inclusiv ale locurilor de aselenizare Apollo 12 și 14 din 1969 și 1971, precum și ale marginilor regiunii polare sudice, preferată pentru o viitoare aselenizare.
Pene de comunicații: „Ne vedem pe partea cealaltă”
La câteva ore după stabilirea recordului, capsula a trecut pe partea îndepărtată a Lunii, declanșând o întrerupere a comunicațiilor de aproximativ 40 de minute.
„Ne vedem pe partea cealaltă”, a spus Glover cu câteva minute înainte de pierderea legăturii.
În timpul acestei pene de comunicații, nava a realizat cea mai apropiată trecere pe lângă Lună și a atins distanța maximă față de Pământ.
Profesorul de astronomie Derek Buzasi a descris momentul ca fiind „emoționant, într-un mod ușor înfricoșător”, amintind că același lucru se întâmpla și în timpul misiunilor Apollo din anii ’60 și ’70, când „toți ne țineam respirația”.
După reluarea comunicațiilor cu centrul de control din Houston, primele cuvinte din capsulă au venit de la Koch:
„Vom alege întotdeauna Pământul, ne vom alege întotdeauna unii pe alții”.
Un mesaj din trecut, înainte de momentul istoric
Echipajul a început ziua cu vocea lui Jim Lovell, comandantul Apollo 13, care a înregistrat un mesaj de trezire cu două luni înainte de moartea sa, în august anul trecut.
„Bine ați venit în vechiul meu cartier”, a spus Lovell, care a zburat și în misiunea Apollo 8, prima vizită a omenirii pe orbita Lunii.
„Este o zi istorică și știu cât de ocupați veți fi, dar nu uitați să vă bucurați de priveliște.”
Echipajul a transportat și insigna din mătase a misiunii Apollo 8, pe care Lovell a dus-o pe Lună, și a prezentat-o în apropierea survolului. „Este o adevărată onoare să o avem la bord”, a spus Wiseman. „Hai să avem o zi grozavă.”
Moment emoționant pe orbită: numirea a două cratere
La scurt timp după doborârea recordului Apollo 13, astronauții au cerut permisiunea de a numi două cratere lunare deja observate.
Au propus numele Integrity, după capsula lor, și Carroll, în onoarea soției comandantului Reid Wiseman, care a murit de cancer în 2020. Wiseman, fost pilot de vânătoare, își crește singur cele două fiice de atunci.
„Este un punct luminos pe Lună. Și am dori să-l numim Carroll”, a spus Hansen. Wiseman a izbucnit în lacrimi, iar cei patru astronauți s-au îmbrățișat.
Un purtător de cuvânt NASA a declarat că propunerile vor fi transmise către Uniunea Astronomică Internațională, instituția responsabilă cu denumirea corpurilor și formațiunilor cerești.
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
