Misterul unui corp ceresc care nu ar trebui să existe. De ce astronomii nu își pot explica formarea planetei Mercur

Planeta Mercur i-a uimit de mult timp pe astronomi pentru că încalcă multe din teoriile actuale legate de formarea planetelor. O nouă misiune spațială care va studia planeta în 2026 ar putea rezolva acest mister.

La o primă vedere, Mercur ar putea fi considerată cea mai banală planetă din sistemul solar. Suprafața ei aridă are puține caracteristici care ies în evidență și nu prezintă niciun semn că ar fi avut vreodată apă.

Nu există nicio șansă să existe vreo formă de viață pe această planetă și, totuși, Mercur este una dintre cele mai fascinante lumi din sistemul solar.

Este o planetă de mici dimensiuni – de 20 de ori mai puțin masivă decât Pământul și cu un diametru puțin mare decât lățimea Australiei măsurată de la est la vest. Cu toate acestea, Mercur este a doua cea mai densă planetă din sistemul solar, după Pământ, datorită nucleului său metalic care reprezintă cea mai mare parte a masei sale.

Orbita planetei Mercur, care este planeta cea mai apropiată de Soare, se află într-un loc ciudat pe care astronomii nu îl pot explica. Ei nu înțeleg cum s-a format această planetă care, conform cunoștințelor științifice pe care le avem, nici măcar nu ar trebui să existe.

„Este cam rușinos”, a spus pentru BBC Sean Raymond, expert în dinamica și formarea planetelor de la Universitatea din Bordeaux. „Există un detaliu cheie subtil care ne scapă.”

Unul dintre cele mai mari mistere din sistemul solar

Misterul formării planetei Mercur și a felului cum arată astăzi reprezintă unul dintre cele mai mari mistere din sistemul solar. Însă, unele întrebări și-ar putea găsi răspunsul în viitorul apropiat.

Misiunea BepiColombo – o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) – a fost lansată în 2018 și va ajunge pe orbita planetei Mercur în 2026.

Studierea modului în care Mercur s-a format nu este importantă doar pentru înțelegerea originilor sistemului nostru solar, ci și pentru înțelegerea planetelor din jurul altor stele - așa-numitele „exoplanete” (planete extrasolare).

Mercur este probabil planeta care prezintă caracteristicile cele mai apropiate de cele ale unei exoplanete, potrivit lui Saverio Cambioni, planetolog de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). „Este o lume fascinantă.”

Astronomii și-au dat seama că planeta Mercur este neobișnuită după ce nava spațială Mariner 10 a zburat prin apropierea planetei de trei ori în 1974 și 1975 – primele dăți când oamenii au putut studia planeta de aproape.

„Formarea planetei Mercur este o problemă majoră”

Pământul, Marte și Venus au nuclee bogate în fier cu un diametru egal cu aproximativ jumătate din raza fiecărei planete. Mercur este complet diferită: diametrul nucleului său este cât 85% din raza planetei, având o manta și o scoarță subțiri deasupra.

„Formarea planetei Mercur este o problemă majoră”, a spus planetologul Nicola Tosi de la Centrul Aerospațial German din Berlin. „Nu se știe încă de ce Mercur arată așa cum arată.”

Temperatura în timpul zilei pe planeta Mercur poate ajunge la 430 de grade Celsius, în timp ce noaptea coboară până la -180 de grade Celsius. În ciuda acestor temperaturi extreme, misiunea Messenger din perioada 2011-2015 a descoperit elemente chimice volatile pe suprafața planetei, precum potasiu și toriu radioactiv, care ar fi trebuit să fie distruse cu mult timp în urmă de radiația Soarelui.

Craterele polare ale planetei ascund, de asemenea, molecule complexe precum clor și gheață. Aceste descoperiri au alimentat și mai mult ideea că locul unde s-a format planeta Mercur nu ar fi cel pe care îl ocupă în acest moment.

Astronomii nu își pot explica cum această planetă s-ar fi putut forma pe orbita actuală.

Impactul cu o altă planetă de dimensiunea lui Marte

Astronomii au lucrat ani de zile ca să creeze modele și să testeze teorii ce ar putea explica cum s-a format Mercur. În prezent, există mai multe scenarii posibile.

Una dintre cele mai discutate idei este aceea că planeta a fost cândva mult mai mare, poate de două ori mai mare decât este acum, aproape de mărimea lui Marte, și avea o orbită mai îndepărtată de Soare.

În primele 10 milioane de ani de la formarea planetei, acest proto-Mercur a fost lovit de un corp ceresc uriaș, poate chiar o planetă precum Marte. Coliziunea a distrus straturile exterioare ale planetei – scoarța și mantaua – lăsând în urmă doar nucleul bogat în fier care formează cea mai mare parte din planeta Mercur, așa cum o știm astăzi.

„Interpretarea generală este că Mercur a suferit un impact gigantic care a îndepărtat cea mai mare parte a mantalei”, a spus Alessandro Morbidelli, cercetător de la Observatorul Côte d'Azur de la Nisa.

O altă teorie este că poate chiar planeta Mercur a fost cea care s-a izbit de o altă lume mai mare, precum Venus, înainte să ajungă în poziția pe care o ocupă în acest moment în sistemul solar.

Și Luna noastră s-a format într-un mod asemănător, după ce o planetă de dimensiunea lui Marte (Theia) s-a izbit de Pământ și o bucată din aceasta s-a desprins, devenind mai apoi satelitul natural al Terrei.

Ar putea Mercur să fie nucleul dezvelit al unui fost gigant gazos?

Un alt scenariu ar fi că Mercur nu s-a format în urma unei ciocniri violente, ci din materie bogată în fier care se găsea în apropierea Soarelui.

Cu timpul, au apărut și idei ceva mai neobișnuite care ar putea explica existența planetei Mercur. Dacă cea mai apropiată planetă de Soare nu este de fapt o planetă telurică (compusă din roci și metale), ci nucleul dezvelit al unui gigant gazos precum Jupiter care și-a pierdut atmosfera?

Pentru a înțelege cu adevărat originile planetei Mercur, însă, astronomii speră ca într-o bună zi să poată trimite o navă care să exploreze suprafața planetei pentru a aduce probe înapoi pe Pământ.

Deocamdată, formarea planetei Mercur va rămâne o enigmă. De ce avem această planetă ciudat de mică și de metalică în sistemul solar? Oare mai sunt astfel de planete și în jurul altor stele?

La suprafață, Mercur pare o lume stearpă și neinteresantă, dar în interiorul ei, această planetă misterioasă ar putea fi unul dintre cele mai fascinante corpuri cerești din sistemul solar.

„Este posibil ca Mercur să fie pur și simplu o planetă improbabilă”, a spus Jennifer Scora, expertă în procesul de formare a planetelor de la Universitatea din Toronto. O planetă care în 99% dintre cazuri nu s-ar fi format, dar care există, totuși, în Universul nostru.

Editor : Raul Nețoiu