Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, fenomen care reflectă aproape exact dispariția din cărți a unor cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare”, arată un studiu publicat în revista Earth. Cercetătorii avertizează că, fără politici și schimbări sociale majore, tendința va continua, iar generațiile viitoare vor suferi o „extincție a experienței” în lumea naturală.
Studiul, realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, urmărește cu precizie pierderea naturii din viețile oamenilor în ultimii 220 de ani, pe baza datelor privind urbanizarea, dispariția faunei sălbatice și, mai ales, faptul că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura.
În cercetarea publicată în revista Earth, Richardson a constatat și dispariția cuvintelor legate de natură din cărți între 1800 și 2020, cu un vârf al declinului înregistrat în 1990 - 60,6%, reltează The Guardian.
Modelarea computerizată indică o „extincție a experienței” în continuare, în care generațiile viitoare vor continua să piardă contactul cu natura, din cauza lipsei acesteia în zonele tot mai urbanizate, dar și pentru că părinții nu mai transmit „orientarea” către lumea naturală. Alte studii arată că legătura părinților cu natura este cel mai puternic indicator al faptului că un copil va dezvolta o apropiere față de mediul natural.
Conexiunea cu natura, vitală pentru sănătatea mintală
„Conectarea cu natura este acum recunoscută drept o cauză de bază a crizei de mediu”, spune Richardson. „Este vitală și pentru sănătatea noastră mintală. Avem nevoie de schimbări transformaționale dacă vrem să schimbăm relația societății cu natura.”
Profesorul afirmă că, atunci când a testat în model diferite politici și schimbări în mediul urban, a fost surprins de amploarea transformărilor necesare pentru a inversa pierderea conexiunii cu natura.
Creșterea cu 30% a suprafețelor verzi biodiversificate dintr-un oraș poate părea un progres radical, dar studiul sugerează că ar putea fi nevoie ca un oraș să fie de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul conexiunii cu natura.
Ce măsuri ar putea readuce interesul pentru natură
Cercetarea a arătat că măsurile menite să crească implicarea publicului în lumea naturală nu sunt eficiente pentru a inversa declinul pe termen lung al conectării cu natura. Richardson spune mult mai eficiente sunt măsurile care formează conștientizarea și implicarea față de natură încă din copilărie.
„Colaborarea cu familiile și părinții pentru a implica copiii în natură, cu accent pe transmiterea intergenerațională, este esențială. Se vorbește deja mult despre conectarea copiilor cu natura, dar eu prefer să spun: nu-i deconectați. Un nou-născut este la fel astăzi ca în 1800. Copiii sunt fascinați de natură. Este esențial să păstrăm această fascinație pe parcursul copilăriei și școlarizării, alături de înverzirea urbană”, a mai spus acesta.
Există, totuși, semne de speranță pentru o schimbare culturală. Richardson a observat că folosirea cuvintelor legate de natură în cărți este din nou în creștere – declinul a scăzut de la 60,6% în perioada 1800–1990 la 52,4% în prezent.
„Este o conștientizare ecologică reală? Nu știu”, spune el. „A existat, de asemenea, un interes tot mai mare pentru spiritualitate în ultimele decenii, așa că acest lucru ar putea reflecta faptul că oamenii încep să se reconecteze cu natura.”
Editor : M.I.
