Spațiul Schengen, din nou sub presiune. Controalele la frontiere se extind, iar țările UE se ceartă pe redistribuirea migranților
După o vară dificilă, marcată de criza din Ceuta, țările UE caută în grabă soluții pentru gestionarea migrației. Reintroducerea controalelor la frontiere, centrele de deportare din afara blocului comunitar și redistribuirea migranților se anunță printre temele unei dezbateri aprinse în această toamnă, relatează Euronews.
Peste 70.000 de migranți au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta într-o singură zi, pe 30 iulie, mai mulți decât toate celelalte intrări neregulamentare înregistrate la frontierele europene de la începutul anului 2026. Evenimentul a declanșat o criză politică în Spania și a pus în alertă celelalte state membre.
Criza din Ceuta a sporit presiunea asupra UE pentru a-și pune în aplicare strategia de înăsprire a normelor privind solicitanții de azil și de accelerare a returnărilor, dar a scos totodată la iveală deficiențele noilor reguli în materie de migrație, confruntate acum cu primul lor test real de rezistență.
Liderii UE sunt așteptați să dezbată subiectul în octombrie, la Consiliul European de la Bruxelles, punctul culminant al unei perioade de discuții aprinse purtate în cadrul reuniunilor formale și informale ale miniștrilor de Interne și ambasadorilor.
Libera circulație în Schengen, în dificultate
Primul efect al acestui domino s-a resimțit asupra liberei circulații în interiorul UE. După criza din Ceuta, Italia a reintrodus pentru o lună controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, în timp ce alte țări, precum Danemarca și Finlanda, au cerut suspendarea temporară a Spaniei din spațiul Schengen, în care cetățenii și rezidenții au putut circula fără controale la frontiere începând din 1985.
Spania a răspuns cu o măsură de retorsiune în oglindă împotriva Italiei, mergând până la a copia formularea notificării oficiale, și a reintrodus controalele la frontieră până la 7 septembrie. La sfârșitul lunii, ambele țări au decis să prelungească măsura cu încă 15 zile.
Iar guvernul italian nu este singurul îngrijorat că regulile Schengen ar putea favoriza indirect deplasările neregulamentare. În cadrul unei reuniuni online extraordinare desfășurate la Bruxelles la începutul lunii august, miniștrii de Interne ai UE au inițiat o discuție privind viitorul liberei circulații.
Douăzeci și două de guverne au declarat că vor fi luate în considerare toate „măsurile necesare” pentru „protejarea ordinii publice și abordarea riscurilor generate de deplasările secundare [ale migranților]”, luând astfel în calcul o extindere a controalelor la frontiere sau consolidarea celor existente.
„Sistemul Schengen a devenit una dintre principalele victime ale dinamicii politice interne și ale preocupărilor statelor membre legate de migrație”, a declarat pentru Euronews Davide Colombi, cercetător în domeniul migrației la think tank-ul CEPS din Bruxelles.
Statele membre UE pot reintroduce unilateral controale temporare și punctuale la propriile frontiere, pentru o perioadă de până la șase luni, care poate fi prelungită până la doi ani, din motive de securitate.
În prezent, nouă țări ale UE - Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Țările de Jos, Polonia, Franța și Suedia, precum și Norvegia au reintrodus temporar controale la frontiere, invocând preocupări legate de migrația neregulamentară sau amenințări teroriste.
Statele membre au început să-și mențină propriile controale la frontiere în 2015, odată cu așa-numita criză europeană a refugiaților, întrucât eliminarea controalelor interne în UE este considerată strâns legată de supravegherea frontierelor externe.
„Migrația va avea repercusiuni ample asupra circulației interne. Pentru moment, Comisia optează pentru soluții diplomatice, în loc să aplice legislația UE și să conteste reintroducerea controalelor la frontiere”, a spus Colombi.
Solidaritate pe hârtie. Pactul UE privind migrația și azilul
Departe de a-și manifesta solidaritatea, alte țări ale UE au acuzat guvernul lui Pedro Sánchez, după intrarea masivă a migranților, că nu a protejat suficient frontierele externe ale Europei. Solidaritatea este, cel puțin pe hârtie, unul dintre pilonii noilor norme ale UE privind migrația, care au intrat în vigoare la 12 iunie.
Pactul UE privind migrația și azilul prevede un mecanism obligatoriu pentru sprijinirea statelor membre aflate în prima linie, prin intermediul unui „fond de solidaritate” care stabilește ajutorul pe care țările trebuie să și-l ofere reciproc în anul următor. Statele membre trebuie să aleagă între relocarea pe teritoriul lor a unui anumit număr de solicitanți de azil, plata unei contribuții financiare sau finanțarea personalului și a altor costuri operaționale.
Redistribuirea migranților în Europa este punctul cel mai controversat, întrucât guvernele manifestă puțin interes pentru această variantă și au reușit să reducă semnificativ numărul persoanelor incluse în mecanism pentru 2026, solicitând derogări.
Relocările se aplică numai solicitanților de azil și persoanelor cărora le-a fost deja acordată protecție, excluzând astfel majoritatea migranților marocani aflați în situație neregulamentară care au intrat în Ceuta în iulie și care au fost sau urmează să fie returnați în țara de origine.
Spania se numără însă printre țările considerate „sub presiune migratorie”, din cauza sosirilor înregistrate anul trecut, și va beneficia de sprijin în acest an. În total, 8.878 de migranți care au solicitat azil în Spania, Italia, Grecia, Cipru și Malta vor fi preluați de alte țări.
Primele fisuri încep să apară în noul sistem de solidaritate: șapte țări au cerut Italiei să reprimească migranți, iar guvernul italian a solicitat compensații suplimentare, care nu sunt prevăzute de normele UE, pentru migranții salvați pe mare de nave ale ONG-urilor și debarcați pe țărmurile italiene.
O întâlnire bilaterală între ministrul italian de Interne, Matteo Piantedosi, și omologul său german, Alexander Dobrindt, la începutul lunii septembrie, va deschide dezbaterea privind solidaritatea, care urmează să continue la Consiliul Afaceri Interne de la începutul lunii octombrie.
Punctul crucial va fi stabilirea fondului de solidaritate pentru 2027, situație în care Italia și Spania s-ar putea regăsi de aceeași parte, solicitând contribuții mai mari din partea celorlalte țări după o vară marcată de dispute diplomatice între Roma și Madrid.
Viitor incert al centrelor de returnare
O componentă-cheie a strategiei UE privind migrația vizează returnarea migranților aflați în situație neregulamentară, prin intermediul unui nou regulament finalizat în luna iunie și considerat cel mai strict de până acum.
Acesta introduce posibilitatea ca statele membre să trimită persoane într-o țară cu care acestea nu au nicio legătură directă sau indirectă, cu condiția existenței unui acord bilateral pentru înființarea unor centre de deportare în respectiva țară din afara UE.
Aceste „centre de returnare” pot fi fie locuri de tranzit, în care o persoană este plasată în așteptarea returnării în țara de origine, fie locuri în care aceasta ar urma să rămână fără nicio garanție că va fi ulterior returnată.
Unele guverne europene caută activ țări partenere, concentrându-se asupra Asiei și Africii Centrale, și intenționează să încheie primul astfel de parteneriat până la sfârșitul anului, a declarat un diplomat pentru Euronews.
Germania, Austria, Danemarca, Grecia și Țările de Jos lucrează împreună la acest proiect și, potrivit informațiilor apărute, poartă discuții cu Uganda și Rwanda. Miniștrii responsabili de imigrație din cele cinci țări urmează să evalueze progresele în cadrul unei reuniuni programate la Copenhaga pe 4 septembrie.
Grupul de lucru format din cele cinci țări ar putea deschide calea către un nou model la nivelul UE, în pofida criticilor venite din partea societății civile, a dificultăților operaționale și a posibilelor contestații în justiție.
„Până în prezent, nu este foarte clar cine este responsabil pentru migranții aflați într-un centru de returnare, cât timp pot rămâne acolo, cine le monitorizează condițiile și cine le oferă căi de atac eficiente în cazul încălcării drepturilor omului”, spune expertul Colombi, subliniind că legislația UE este în mod intenționat vagă pentru a le oferi statelor libertate de acțiune. „Cred că vor exista acțiuni în justiție împotriva acestor centre odată ce vor fi puse efectiv în practică, existând riscul ca ele să fie respinse în totalitate de Curte, așa cum s-a întâmplat cu schema de migrație Regatul Unit-Rwanda”.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News