Scenariul alegerilor anticipate: Șeful AEP explică ce trebuie schimbat în legile electorale și cât ar costa scrutinul
Alegerile anticipate ar trebui organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, însă legislația electorală actuală este construită pentru scrutinurile la termen. Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, spune că regulile trebuie adaptate fără a afecta dreptul la vot și estimează costul alegerilor la 160–170 de milioane de euro.
Adrian Ţuţuianu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că textul constituţional prevede că dacă Parlamentul este dizolvat, atunci alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni, potrivit News.ro.
„În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului şi unii au înţeles, inclusiv oameni politici, că Autoritatea Electorală Permanentă se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale. Problema pe care o avem este următoarea. Textul constituţional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni”, a afirmat preşedintele AEP.
Legislația actuală, făcută pentru alegeri la termen
„Problema pe care o avem este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construit textul legii pentru alegeri care au loc la termen. În anul 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă prin luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie şi alegerile au avut loc în luna decembrie. Deci a existat un timp suficient ca toate partidele politice să se pregătească de scrutin şi un timp suficient ca şi administraţia locală să se pregătească de un scrutin”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
Astfel, șeful AEP spune că trebuie reduse anumite termene fără afectarea dreptului de vot și că Autoritatea elaborează un proiect de lege în acest sens.
„Legea 208 şi legea votului prin corespondenţă trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exerciţiul dreptului fundamental de vot. Asta e tema pe care o punem noi. Iar modificarea legislaţiei electorale trebuie făcută prin lege organică, iar Curtea Constituţională a spus în mai multe decizii că legea trebuie adoptată de Parlament şi că, în mod excepţional, am putea să intervenim cu reglementări în domeniul electoral, dar fără să afectăm exerciţiul drepturilor fundamentale. Ori, de exemplu, pentru votul prin corespondenţă, la alegeri normale, din luna aprilie te poţi înscrie pe listă. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen în cadrul căruia aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
Șeful AEP a explicat că nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care va rămâne la 30 de zile, termenele pentru depunerea la Biroul Electoral a semnăturilor, a candidaturilor, pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale.
Adrian Ţuţuianu a mai afirmat că un cost pentru alegerile parlamentare anticipate ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro şi a precizat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult ca unul din ţară. El a menţionat că o altă problemă ar putea fi închirierea în timp util a celor 950 de secţii de votare din străinătate.
„A doua chestiune priveşte votul din diaspora, pentru că ar trebui ca într-o lună, o lună şi jumătate, Ministerul de Externe, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Guvernul, să identifice ce sedii, să găsim oamenii, aia e mai uşor, să-i trimitem să organizeze scrutinul, să alocăm resursele financiare. Ori, dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie că cineva a dorit cu orice preţ să limiteze votul românilor din diaspora. Ori noi vrem să evităm treaba aceasta”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
Cum se poate ajunge la alegeri anticipate
Preşedintele Nicuşor Dan l-a nominalizat joi, pe Siegfried Mureşan pentru postul de premier. Decretul de desemnare nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.
Conform articolului 103 din Constituţie, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în avest caz fiins vorba despre 233 de voturi.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Până acum, Palamentul a respins doar Cabinetul Veştea în 22 iunie. Eugen Tomac, nominalizat şi el premier de către preşedinte, nu a mai ajuns la votul din Parlament.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News