Video Conspirațiile care au invadat internetul după explozia din Rahova. De la „bombă C-4” la „fiul unui general din CSAT”
După explozia devastatoare din Rahova, care a distrus mai multe etaje ale unui bloc și a provocat trei morți și zeci de răniți, internetul s-a umplut de teorii conspiraționiste. Rețelele sociale au fost acaparate de narațiuni false care au transformat o anchetă despre o posibilă acumulare de gaze într-un scenariu de film, cu „bombe C-4”, un presupus „dublu asasinat” și povești despre „uciderea fiului unui general din CSAT”, despre care s-a spus că s-ar fi opus anulării alegerilor prezidențiale. Postări fără surse, dar intens distribuite, au alimentat suspiciunea publică și au deturnat atenția de la faptele reale. Serviciul Român de Informații a transmis că știrile false care circulă în mediul online despre explozia din blocul din cartierul Rahova fac parte dintr-o campanie de dezinformare coordonată.
SRI anunță o campanie coordonată de dezinformare
ACTUALIZARE 16.05 Instituția avertizează asupra pericolului distribuirii mesajelor neverificate și subliniază necesitatea actualizării cadrului legislativ pentru combaterea propagării dezinformării.
„În ultimele zile, în mediul online, în special pe unele rețele sociale, circulă numeroase teorii ale conspirației vizând evenimentul tragic din cartierul Rahova al Capitalei. Anumite dezinformări au vizat instituții ale statului român și personalul acestora. Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, a transmis SRI într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook.
Reprezentanții Serviciului atrag atenția asupra riscului distribuirii mesajelor neverificate din surse anonime sau necredibile, recomandând cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale și să verifice faptele înainte de redistribuirea oricărui conținut.
Totodată, instituția consideră că situația actuală arată nevoia revizuirii legislației privind dezinformarea, inclusiv a celei penale.
„Raportat la realitățile sociale actuale, devine și mai evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv cel penal, în materia dezinformării, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a propagării unor campanii menite să slăbească încrederea populației în instituțiile statului și să încurajeze fenomene care, în esență, amenință siguranța cetățenilor prin diseminarea unor mesaje false, radicale sau extremiste”, a mai transmis SRI.
Serviciul Român de Informații colaborează cu alte instituții ale statului în analiza conținuturilor false apărute în spațiul public, pentru identificarea surselor și a modului de coordonare al acestei campanii.
Știrea inițială
De la tragedie la conspirație
La scurt timp după tragedia din Rahova, internetul s-a umplut de ipoteze neverificate. Printre primele care au circulat s-a numărat teoria potrivit căreia explozia ar fi fost provocată intenționat, „pentru că într-un apartament locuia o avocată implicată în dosare importante”.
Internauți au susținut, fără dovezi, că în bloc ar fi fost plantată „o bombă C-4”. În realitate, anchetatorii nu au confirmat nicio urmă de explozibil militar, iar datele de până acum indică o acumulare de gaze drept cauză probabilă a deflagrației.
Una dintre victimele exploziei este o avocată cu peste 25 de ani de experiență, care își desfășura activitatea profesională în apartamentul său de la etajul 5, complet distrus de suflul exploziei. De aici a pornit și teoria că femeia ar fi fost „ținta” unui atac, din cauza unor „dosare sensibile”.
Potrivit informațiilor confirmate din surse judiciare, nu există nicio dovadă care să lege explozia de activitatea profesională a avocatei. Ea ar fi reprezentat o singură persoană într-un dosar conex tragediei Colectiv, iar ipoteza unei legături directe cu ancheta respectivă rămâne pur speculativă.
„Fiul unui general din CSAT” și narațiunea „dublului asasinat”
O altă teorie virală a susținut că printre victime s-ar fi aflat „fiul unui general din CSAT” – o informație răspândită rapid prin postări fără documente, fotografii sau confirmări independente.
„Faptul că și avocata din cazul Colectiv, și fiul generalului Ionescu, singurul din CSAT care s-a opus anulării alegerilor, au murit în această explozie, chiar nu vă dă cu virgulă?”, scria un utilizator pe Facebook, insinuând un „plan de eliminare” a celor două persoane.
Cronologiile oficiale publicate ulterior de autorități au infirmat existența vreunei rude de general printre victime.
Narațiuni false despre donații și fonduri publice
Pe rețelele sociale a mai circulat și o altă teorie, potrivit căreia primarul ar fi deschis conturi de donații pentru sinistrați, dar banii ar fi ajuns „în buzunarul lui”. Alte postări au asociat presupusele fonduri cu ajutoarele oferite refugiaților ucraineni sau Republicii Moldova.
Nicio instituție nu a confirmat existența vreunei fraude, iar campaniile de sprijin pentru victimele exploziei au fost derulate transparent de ONG-uri și autoritățile locale, sub coordonarea Primăriei Sectorului 5.
„Trăim într-o lume în care realul și falsul se pot confunda ușor”
Ministerul Afacerilor Interne a reacționat în contextul valului de dezinformare, avertizând asupra riscului răspândirii conținutului fals în mediul online.
„Trăim într-o lume în care realul și falsul se pot confunda ușor. Protejați-vă de dezinformare: verificați sursa, fiți atenți la detalii care nu par naturale și urmăriți canalele oficiale pentru informații sigure. Înainte să distribuiți, gândiți-vă dacă răspândiți adevărul sau o iluzie.”
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
