Cum au marcat maghiarii, în România și la Budapesta, ziua de 15 Martie
Ziua de 15 Martie a devenit simbolul libertăţii maghiarilor. În 1848, ungurii s-au ridicat împotriva Imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, iar de atunci, data de 15 martie a devenit Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, a fost celebrată cu mare fast şi în România. Cea mai amplă manifestare a avut loc la Târgu Secuiesc, unde au fost prezente toate oficialităţile judeţene, dar şi reprezentanţi ai guvernului maghiar. Şi Oradea s-a bucurat de oaspeţi de seamă - Kelemen Hunor și vicepremierul Ungariei au susţinut discursuri şi au depus coroane de flori la ceremonia organizată acolo.
Bokor Tibor – primarul din Târgu Secuiesc: „Este o sărbătoare naţională, este o sărbătoare pentru toţi maghiarii din toată lumea. Este foarte important pentru noi, mai ales pentru cei care trăim în Târgu Secuiesc, pentru că aici a fost graniţa cândva”.
Defilarea şcolilor din oraş, defilarea husarilor călăreţi, dar şi a reprezentanților satelor din împrejurimi au adunat în centrul oraşului Târgu Secuiesc câteva mii de oameni. De altfel, în judeţul Covasna, ziua de 15 martie a fost declarată zi nelucrătoare în majoritatea instituţiilor publice.
„De la străbuni și a ramas din 1848, în aceeași uniformă s-a luptat. Dacă un om se simte ungur și se simte bine să fie ungur, trebuie să poarte acest costum”, a explicat un participant.
Peste 600 de maghiari au sărbătorit şi la Cluj-Napoca ziua de 15 martie.
„Pentru mine această zi e cea mai importantă zi, e un semn că și maghiarii, și românii trăiesc împreună, chiar și cu o istorie diferită”, spune un participant.
Kelemen Hunor și vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, au fost prezenți la ceremoniile organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni la Oradea. Aceștia au depus coroane la statuia lui Szacsvay Imre și au susținut discursuri în limba maghiară.
„Maghiarii nu au cerut niciodata un lucru care să nu existe în Uniunea Europeană. Dacă se acceptă că unele drepturi sunt permise în Uniunea Europeană, dar nu sunt permise local, atunci s-ar accepta faptul că maghiarii sunt cetățeni europeni de rangul doi și nu au aceleași drepturi ca celelalte popoare în Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén.
În urma unei hotărâri din 1991 a Parlamentului de la Budapesta, Ungaria are trei sărbători naţionale: pe 15 martie când aniverseaza Revoluţia din 1848, pe 20 august când este sărbătoarea Sfântului Rege Ştefan I, întemeietorul Regatului Ungariei, şi pe 23 octombrie, când se comemorează Revoluţia din 1956.
Proteste de Ziua Națională la Budapesta
Mii de oameni au protestat vineri în capitala Ungariei faţă de modul tot mai autoritar în care premierul Viktor Orban guvernează ţara. Manifestanţii au spus că îşi doresc ca Uniunea Europeană şi PPE, familia politică din care face parte Fidesz, formaţiunea lui Viktor Orban, să fie mai dure cu acesta pentru abaterile de la statul de drept şi atacurile contra blocului comunitar. Protestele au avut loc la câteva ore după un discurs virulent susţinut de premierul ungar de Ziua Naţională.
„Ne dorim un nou început pentru a opri moartea Europei, pentru a pune capăt coşmarului Statelor Unite ale Europei, astfel încât Europa să aparţină din nou europenilor. Cei care îşi doresc o Europă puternică, naţiuni puternice şi lideri noi puternici la conducerea Europei nu aduc problemele aici, ci îşi fac timp să le rezolve acolo unde este nevoie”, a spus Viktor Orban.
Citiți mai mult aici: Viktor Orban, un nou atac la UE: Trebuie să punem capăt visului nebun al Statelor Unite ale Europei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
