Preşedintele Nicuşor Dan, aflat luni, în vacanţă, la Roşia Montană, a afirmat că, în condiţiile tehnologiei actuale, exclude exploatarea minieră a rezervelor de aur existente în localitatea din Munţii Apuseni.
Întrebat de un jurnalist dacă mai vede Roşia Montană „cu minerit” sau mai mult ca o destinaţie turistică, Nicuşor Dan a răspuns că „fără minerit, cu tehnologia de azi”.
„Asta e o chestiune de tehnologie. Dacă vorbim de aur şi de tehnologia din ziua de azi, e exclus mineritul, ca să fie foarte clar. Adică, pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici şi tehnologia pe care o avem azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot şi nu se poate asta. Potenţialul identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând decât răzând totul”, a spus şeful statului.
El a adăugat că „dacă peste 50 de ani o să fie nişte tehnologii, cu atât mai bine”.
Preşedintele României s-a aflat luni la Roşia Montană, însoţit de familia sa, prilej cu care a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei ”Adoptă o Casă la Roşia Montană”, relatează Agerpres.
Nicuşor Dan a menţionat că nu a mai fost aici de când fetiţa sa avea trei luni.
„Sunt bucuros că sunt mici lucrări de restaurare, comparativ cu ceea ce noi trebuie să facem la nivelul localităţii. Văd că s-au dezvoltat mici locaţii de cazare şi de restaurant. Evident, localitatea are un potenţial mult mai mare decât cel de acum şi are nevoie de o strategie care să vină, cred, că de la nivel naţional”, a spus acesta.
Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial: cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole.
În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent, dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă, completat de exploatările cu dinamită de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Specialiştii susţin că minele de la Roşia Montană au fost exploatate cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de către romani.
Studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint.
Editor : Liviu Cojan
