PSD acuză USR că încearcă să determine instituțiile europene să intervină în cazul lui Dominic Fritz și susține că partidul ar urmări astfel să evite aplicarea unor sancțiuni în cazul conflictului de interese. Social-democrații afirmă că demersurile USR la nivel european reprezintă „un act iresponsabil de trădare națională”.
Într-un comunicat transmis joi, PSD susține că USR ar încerca să prezinte instituțiilor europene o situație incompletă în legătură cu cazul lui Dominic Fritz.
„PSD condamnă ferm acțiunile incalificabile întreprinse de USR la nivelul Uniunii Europene împotriva României, în încercarea de a-l salva pe condamnatul Dominic Fritz de sancțiunile legale aplicabile în cazul conflictului de interese”, afirmă social-democrații.
PSD acuză USR că ar solicita intervenția instituțiilor europene împotriva României, fără să menționeze, în opinia partidului, situația juridică a lui Fritz.
„Încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională!”, arată comunicatul de presă.
Social-democrații susțin că USR le-ar cere oficialilor europeni să sancționeze România „în favoarea președintelui lor de partid”, omițând faptul că acesta ar fi fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.
Citește și: Legea ANI a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de Nicușor Dan. Nemulțumirile președintelui
PSD invocă recomandări europene privind integritatea
PSD își susține acuzațiile prin referiri la rapoarte mai vechi ale Comisiei Europene privind statul de drept și integritatea în România.
Partidul citează Raportul anticorupție al UE din 2014, potrivit căruia „odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales”.
În comunicat, PSD afirmă că acest principiu ar fi fost ignorat de Dominic Fritz și de prefectul USR de Timiș și susține că acesta este prevăzut atât în recomandările europene, cât și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Social-democrații invocă și Raportul MCV din 2015, în care Comisia Europeană recomanda României „să adopte legi stricte în materie de integritate” în cazul aleșilor locali, „având în vedere rolul-cheie jucat de aceștia în cadrul procedurilor de achiziții publice”.
Citește și: Comisia Europeană cere clarificări din partea României privind „amendamentul Fritz”, ca parte a reformei din PNRR (surse)
Critici la adresa modificărilor legislative propuse de USR
În ceea ce privește situația actuală, PSD susține că USR ar fi încercat să elimine sancțiunile aplicabile în cazul unor condamnări definitive pentru conflict de interese prin amendamente la noua Lege a Integrității.
Partidul face referire la Raportul MCV din 2019, despre care afirmă că a criticat propunerile de relaxare a sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilități în cazul aleșilor locali.
PSD citează din document recomandarea potrivit căreia „aplicarea unor sancțiuni suficient de disuasive în caz de incompatibilitate și conflict de interese reprezintă un element important în prevenirea corupției”.
Social-democrații susțin că amendamentele propuse de USR ar fi urmărit „să șteargă sancțiunile aplicabile în cazul condamnării definitive a primarului Fritz și a altor aleși locali”.
Citește și: USR vrea să convingă parlamentarii să anuleze „amendamentul Fritz”. Ce se întâmplă cu Clotilde Armand, condamnată la închisoare
„Din fericire, această tentativă a USR a fost respinsă în Parlament”, afirmă PSD, care susține că propriul amendament privind norma tranzitorie a noii legislații a urmărit principiul formulat de Comisia Europeană în 2019, respectiv evitarea situației în care sancțiunile nu mai pot fi aplicate după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
În final, PSD califică demersurile atribuite USR drept „o campanie antinațională, dar și antieuropeană”, susținând că acestea ar fi în contradicție cu standardele europene privind integritatea.
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a şasea şi ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autorităţile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru Agerpres, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuţii tehnice care susţin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Editor : Ana Petrescu
