Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri seara, referitor la cererea UDMR de scădere a taxelor și impozitelor cu 50%, că actuala legislație permite doar creșterea acestora, nu și scăderea lor. Din acest motiv, premierul a subliniat că pentru a permite o scădere a impozitelor trebuie modificată legea „într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobare a bugetului”, dar nu a avansat un procent care ar putea fi redus.
Întrebat în conferința de presă, susținută miercuri seara la Guvern, dacă va reduce taxele cu 50% așa cum a propus UDMR, Ilie Bolojan a spus că a văzut propunerea făcută de Kelemen Hunor și a discutat cu acesta în cursul zilei de astăzi.
„Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare, dar aș face câteva precizări. Așa cum știți, România s-a angajat să aducă impozitele pe proprietate la un nivel mai mare, în așa fel încât reperul să fie prețul de piață al acestor locuințe. Sigur, fiecare localitate având o marjă de a aplica un procent sau altul, lucru care ar trebui să se aplice de la finalul acestui an. Deci, mai avem de lucrat pe această schemă, suntem într-o formulă intermediară. Asta înseamnă, de exemplu, că Guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitare a mașinilor”, a afirmat Ilie Bolojan.
Legislația actuală a permis creșterea impozitelor mai mult decât nivelul minim, dar nu permite scăderea acestora
„De exemplu, unele primării, având în vedere nivelul de impozitare anterior, sau stabilind o creștere mai mare, au ajuns în situația în care nivelul stabilit este mai mare decât cel minim stabilit prin lege de Guvern. Datorită discuțiilor care au apărut în spațiul public, unele primării doresc să reducă nivelul actual al impozitelor pe mașini, de exemplu, la nivelul minim stabilit de lege. Legislația actuală nu le permite să facă acest lucru, deci le-a permis să crească mai mult decât nivelul minim, dar nu le permite să scadă”, e explicat premierul.
„Din punctul meu de vedere, ca fost om de administrație publică, consider că este un atribut al administrației locale ca peste plafonul minim care este stabilit prin lege, funcție de politicile locale pe care le poți stabili, să poți să și crești, dar să poți să și scazi și, de exemplu, din acest punct de vedere putem să analizăm în ce măsură putem aduce această corecție prin legislație, că acolo unde avem aceste situații, subliniez, în care nivelul stabilit este peste cel minim, primăriile să poată să revină dacă doresc. Sigur, ar trebui să facem asta într-un termen cât mai scurt, înainte de aprobare a bugetului, în așa fel încât înainte de aprobarea bugetelor locale să se facă toate aceste lucruri”, a precizat Bolojan.
„Anul acesta a fost deosebit din punct de vedere al impozitelor - nu a fost timp de explicații, de clarificări”
„Oricum, așa cum știți, anul acesta a fost un an - din punct de vedere al impozitelor - deosebit, pentru că ele au fost adoptate foarte târziu, datorită contestării la Curtea Constituțională și, deci, nu a fost timp de explicații, de clarificări. Și vă aduceți aminte ce s-a întâmplat în ultimele, în primele luni ale anului, când unele primării comunicau date eronate pentru că nu erau actualizate toate bazele de date și au fost nevoie de două, trei săptămâni până lucrurile s-au stabilizat”, a mai spus premierul.
Şeful Executivului s-a referit şi la excepţiile la impozitarea proprietăţilor care au fost eliminate de Guvern.
„Una din aceste excepţii era scutirea de impozite, atât pe proprietăţi imobile cât şi pe maşini, a persoanelor cu dizabilităţi. În baza discuţiilor pe care le-am avut cu autorităţile locale, în baza analizei situaţiei din teren, am constatat că am fost în situaţia în care, având în vedere că avem 957 de mii de cetăţeni care au certificate, în sensul acesta, practic 10% din fondul de imobile pe care îl avem nu era impozitat. De asemenea, o cotă importantă de maşini, din cele 11,5 milioane de maşini, din nou, era un număr apropiat de acest procent, şi ca urmare, în baza discuţiilor la nivel guvernamental şi în coaliţie, am luat această decizie să eliminăm aceste excepţii”, a spus premierul.
„Toate excepţiile pe care le facem, înseamnă, în termeni reali, mai puţin bani la autorităţi”
Premierul a explicat că aceste venituri sunt contribuţia fiecărui proprietar de casă, proprietar de maşină, la bugetul autorităţii locale, la ceea ce face primăria respectivă pentru a asigura condiţii de locuire, la asfaltul pe care ţi-l duce în faţa porţii, la reţele de apă şi canalizare şi la condiţii mai bune în fiecare localitate.
„În condiţiile în care, sigur, nu s-a plătit nimic până acum, şi acum dintr-o dată se plăteşte suma integrală, sigur că pentru mulţi dintre aceşti cetăţeni, şi am o mare înţelegere pentru această situaţie, pentru că având în vedere cunoştinţe personale, de exemplu, am aflat de o astfel de măsură în cazul unei fundaţii care face nişte lucruri extraordinare în judeţul Bihor, şi am discutat cu administraţia locală să aplice prevederile legale, adică să acorde o scutire având în vedere competenţa lor. Sigur, putem să vedem dacă am putea să suplimentăm competenţele autorităţilor locale, pentru a face anumite reduceri suplimentare, dar ce trebuie să înţelegem este că toate reducerile, toate excepţiile pe care le facem, înseamnă, în termeni reali, mai puţin bani la autorităţi şi cineva de undeva trebuie să compenseze aceste resurse şi, în general, sunt prudent să mă lansez în afirmaţii”, a completat Bolojan.
Şeful Executivului a mai spus că ceea ce au discutat este să se facă o analiză şi să vadă care este un astfel de impact şi vor lua o decizie.
„Nu putem lungi foarte mult acelaşi lucru. În principiu, sigur, atunci când iei o decizie bine gândită, ar trebui pe cât posibil să eviţi să faci corecţii imediat după ce ai luat decizia, dar, aşa cum aţi văzut, am fost pus şi în situaţia, datorită necorelării a două articole, să venim cu o clarificare, pe legislaţia privind locuitorii care sunt în Delta Dunării sau în Apuseni, pentru că erau două articole care nu erau corelate, dar, practic, nu s-a modificat nimic”, a arătat Ilie Bolojan.
Editor : Liviu Cojan