Fondurile norvegiene au reînviat albastrul „mândră Mărie” de la Târnăvioara

Rareș Hopincă: AUR nu ar trebui etichetat drept partid extremist. Ce spune despre scenariul unei guvernări cu PSD

Mii de români cer băncilor rate mai mici. Dacă acolo au mai găsit înțelegere, IFN-urile nici nu vor să audă - zero cereri aprobate

Un bărbat a spart geamul unei porți de acces la metrou, în stația Nicolae Grigorescu. A fost dus la Poliție

Nicușor Dan: În discuțiile de la Cotroceni s-a vorbit foarte puțin despre alegeri anticipate. Eu nu văd sensul lor

Ce părere au partenerii României despre criza politică de la București. Nicușor Dan: „E importantă linia roșie pe care eu am trasat-o”

Nicușor Dan, după participarea la festivitățile de Ziua Națională a Franței: „Avem o legătură istorică”

UDMR nu e de acord cu alegerile anticipate. Lorand Turos: „Ar pune țara într-o vulnerabilitate uriașă”

Siegfried Mureșan: Anticipatele nu sunt o chestie neobișnuită. N-am înțeles de ce președintele a exclus această pârghie constituțională

Daniel Dăianu, înaintea evaluării României de către agențiile de rating: „Nu poți să disociezi economia de politică”

Cinci case din Târnăvioara, un mic sat de lângă Copşa Mică, şi-au recăpătat frumuseţea de odinioară. Au fost tencuite şi vopsite în albastru ultramarin, o culoare folosită în urmă cu sute de ani. Povestea pigmentului se pierde în negura timpului, în Evul Mediu, când era extras dintr-o piatră numită lapis lazuli.

Tudor Popa, arhitect: El este folosit chiar din Evul Mediu, în Afghanistan, iar în Europa, în vestul Europei, de fapt, a fost adus doar pe la 1900 și apoi și în România. Avea chiar prețul aurului, așa că era foarte, foarte rar.

Colorantul era numit popular "mândră-Marie" şi doar familiile cu stare din sat îşi permiteau să-l folosească.

Adela Mohanu, reporter Digi24: Tencuieli cu această culoare erau folosite, în trecut, doar de către cei înstăriți. Iată că, după aproape un secol, albastrul ultramarin, pe care localnicii îl numesc și astăzi „mândră-Mărie”, a revenit în Târnăvioara.

Oamenii din Târnăvioara nu ar fi reuşit să restaureze casele dacă nu ar fi primit ajutor printr-un proiect finanţat de norvegieni. Sătenii au fost învăţaţi tehnici tradiţionale.

Unul dintre sătenii care a urmat cursuri de tâmplar, fierar şi zidar este Nicolae Tăpălagă, cândva muncitor la o fabrică acum închisă.

Nicolae Tăpălagă: Noi tencuiam... puneam ciment. Și acum am învățat că se poate cu nisip și var. Și atunci nu se mai ridică umezeala pe perete în sus.

Mulţi localnici speră că tradiţiile redescoperite îi vor ajuta să-şi găsească şi de lucru.

Anca Nițoi, coordonator proiect: Este o comunitate defavorizată, având în vedere că este o comunitate ce aparține actualmente de orașul Copșa Mică, unde toată lumea știe că există probleme sociale destul de mari, în urma disponibilizărilor și dispariției întreprinderilor care au existat aici.

Proiectul se desfăşoară până în octombrie, iar costul total se ridică la 1,3 milioane de lei. Oamenii vor învăţa în lunile următoare şi cum să îşi promoveze satul ca destinaţie turistică rurală.