Video Antony Blinken: Războiul a scos în evidență importanța unei infrastructuri de transport solide în regiune
Europa Centrală și de Est are nevoie de o infrastructură de transport modernă și de independență enegetică, așa cum a dovedit războiul din Ucraina, a spus secretarul american de stat Antony Blinken într-un mesaj pentru Summitul Inițiativei celor Trei Mări care se desfășoară la Riga și la care participă și președintele Klaus Iohannis.
„Războiul declanșat în Ucraina de către guvernul rus a accentuat urgența obiectivelor din cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Războiul președintelui Putin a scos în evidență importanța unei infrastructuri de transport solide. Șoselele din regiune, căile ferate și aeroporturile au fost folosite de NATO pentru desfășurarea de trupe și echipament necesare consolidării flancului estic al Alianței. (...) În timp ce armata rusă continuă să blocheze exporturile ucrainene de cereale pe mare, aceeași infrastructură de transporturi este vitală pentru a scoate alimente din Ucraina, pentru a ajunge la zeci de milioane de oameni amenințați de foamete, într-o criză alimentară pe cale de agravare”, a subliniat șeful diplomației americane.
Antony Blinken laudă România
Pe de altă parte, el a arătat că în egală măsură este nevoie de independență energetică și de o rețea digitală sigură în regiune și a lăudat România în această privință:
„Agresiunea rusă ne reamintește că este nevoie de o rețea digitală solidă în regiune. (...) Polonia a investit în conducta baltică, prin care importă gaz din Norvegia prin Danemarca, anulând dependența de importurile rusești. România a adoptat legislația necesară pentru a bloca firmele care nu prezintă încredere la propria rețea 5G. Cooperăm la nivel de regiune pentru a sprijini dezvoltarea unei energii nucleare sigure și curate”, a menționat Antony Blinken în mesajul video transmis participanților la Summitul Inițiativei celor Trei Mări.
Inițiativa celor Trei Mări este un proiect comun de creștere economică la care participă 12 ţări din zona mărilor Baltică, Adriatică şi a Mării Negre. Aceste state din estul Uniunii Europene și-au dorit inițial să reducă decalajul de dezvoltare pe care îl au faţă de ţările din Vest. Aşa a apărut ideea de a conecta regiunea pe trei paliere - energetic, infrastructură şi digital -, iar SUA și-au oferit ajutorul.
Klaus Iohannis: Voi vorbi cu premierul și miniștrii de resort pentru a accelera implementarea proiectelor
Luni, la o conferință de presă susținută la Riga, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă liderii au discutat, în contextul războiului din Ucraina, despre o accelerare a acestor proiecte, iar șeful statului a subliniat că este nevoie mai degrabă de o accelerare la nivel național.
„Nu s-a discutat despre accelerare, însă trebuie să înțelegem împreună cum se realizează aceste proiecte”, a răspuns președintele. „Sunt proiecte de infrastructură unde participă mai mulți parteneri, deci nu este un proiect național. În cazul României, de exemplu, avem cele două mari proiecte care ne interesează în mod deosebit, aceleași proiecte interesează și Polonia, și pe alți parteneri, Via Carpathia și Rail2Sea”, a detaliat șeful statului.
Klaus Iohannis a subliniat că aceste proiecte de infrastructură nu sunt proiecte care vor fi construite de la zero, ci se vor dezvolta pe un schelet care există deja: „Nu trebuie să ne imaginăm că vom face o autostradă nouă cap-coadă de la Baltică până la Marea Neagră. Această legătură va conține părți de drum rapid sau autostradă care deja există. Ideea este de a le lega în așa fel încât să avem o conexiune fluidă. Același lucru este valabil și pentru legătura pe calea ferată. Ministerele din transporturi din statele noastre negociază de ani de zile aceste chestiuni și, cum la noi se realizează în fiecare an și porțiuni de autostradă, și porțiuni modernizate de cale ferată, același lucru se întâmplă în Polonia, în Letonia și peste tot. Însă, pentru a avea conexiunea finalizată, evident că este nevoie de mai mult timp”, a arătat președintele.
„Accelerarea se poate întâmpla în plan național”, a subliniat el. „Și, de exemplu, după ce terminăm aici acest Summit, voi avea o întâlnire cu premierul și probabil și cu miniștrii de resort, pentru a vedea noi, în România, cum putem să accelerăm implementarea acestor proiecte”, a anunțat Klaus Iohannis.
„În paralel, cu siguranță, vom începe contactele și cu Ucraina, să vedem care dintre aceste proiecte existente - vă amintiți probabil că, în 2018, la București, am început o listă de proiecte de investiții prioritare - care se potrivesc să fie conectate și la Ucraina, care sunt proiectele noi, și sunt convins că, până la anul, când vom avea întâlnirea la București, vom avea deja mult mai multe date și vom putea să știm cum să abordăm aceste noi proiecte și cum să le accelerăm pe cele care sunt deja acum în lista noastră și la care se lucrează”, a adăugat președintele Klaus Iohannis.
Ce înseamnă proiectele Rail2Sea și Via Carpathia
Proiectul Rail2Sea vizează construirea unei linii de cale ferată cu dublă utilizare, civilă și militară, între portul Gdansk și portul Constanța. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât și pentru transportul rapid al forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3663 km, între Portul Gdansk și Portul Constanța care va traversa patru state: Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria și România.
Al doilea proiect, Via Carpathia, are ca obiectiv principal crearea unui coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, ca o nouă conexiune de autostradă între nordul și sudul Europei, dar integrând sistemul de transport al statelor participante.
Editor : L.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
