Propunerea de a prelua controlul asupra Groenlandei a președintelui ales al SUA, Donald Trump, ar putea fi o afacere profitabilă pentru firmele care se ocupă de combustibili fosili și ar putea aduce planeta într-un punct în care schimbările climatice nu ar avea nicio speranță să revină la normal, relatează Politico.
Donald Trump, care urmează să fie inaugurat pentru al doilea mandat de președinte al SUA pe 20 ianuarie, a emis angajamentul de a anexa Groenlanda, care face parte din Regatul Danemarcei de trei secole. El a amenințat că va impune tarife mari pentru a forța Copenhaga.
Există un alt motiv pentru care insula ar putea fi tentantă pentru Washington, dincolo de afirmația lui Trump de a avea nevoie de „securitate economică”.
Potrivit unei evaluări a U.S. Geological Survey, Groenlanda „conține aproximativ 31.400 de milioane de barili echivalent petrol (MMBOE) de petrol” și alți combustibili, inclusiv aproximativ 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale.
„Acesta este genul de rezerve care, dacă ar fi descoperite în Arabia Saudită sau Qatar, afacerile ar exploda”, a declarat Ajay Parmar, analist senior al piețelor de țiței la firma de informații despre mărfuri ICIS.
„Bineînțeles, având în vedere că este în Groenlanda, ar exista provocări tehnice la instalarea conductelor pentru a-l extrage și a-l transporta în jurul lumii”, a spus el. „Dar există încă o oportunitate comercială majoră acolo, chiar dacă ar fi nevoie de mult timp și efort pentru ca aceasta să funcționeze”.
„Forează, dragă, forează”
Cu toate acestea, în 2021, Groenlanda a introdus un moratoriu asupra exploatării petrolului și gazelor, după ce partidul socialist Inuit Ataqatigiit a preluat puterea, jurând că „va lua în serios criza climatică”.
Trump, dimpotrivă, a promis că va „dezlănțui energia americană” odată ce va prelua mandatul și și-a arătat sprijinul pentru pomparea petrolului și gazelor cu un slogan simplu, „forează, dragă, forează”. El a promis, de asemenea, că va anula înghețarea administrației Biden a noilor proiecte de gaze naturale și a renunțat constant la angajamentele Statelor Unite privind schimbările climatice.
Activitățile de mediu se tem că perspectiva ca Groenlanda să cadă în mâinile lui Trump ar putea însemna renunțarea la interdicția de foraj de petrol și gaze, ceea ce duce la mai multe emisii despre care spun că echivalează cu o „bombă cu carbon”.
„Putem spune cu ușurință că nu există nicio cale de a limita încălzirea la 1,5 grade, care să nu includă moratorie sau interdicții sau deschiderea de noi câmpuri petroliere”, a spus Kirtana Chandrasekaran, un militant cu Friends of the Earth.
Potrivit ei, extinderea extracției în Groenlanda ar fi un exemplu foarte slab de dat pentru conducerea climatică globală și ar fi folosit drept scuză de scepticii schimbărilor climatice din Europa „de alte țări” care „ar trebui să uite de asta și să se prăbușească”.
„Este vorba despre Arctica”
Într-un interviu acordat către Fox News, congresmanul Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională al lui Trump, a spus că planul „nu este doar despre Groenlanda”.
„Este vorba despre Arctica”, a spus el. „Avem exemplul Rusiei care încearcă să devină 'rege' al Arcticii cu peste 60 de spărgătoare de gheață, unele dintre ele cu propulsie nucleară. Noi avem două și unul tocmai a luat foc”.
„Pe măsură ce calotele polare se retrag, chinezii lansează acum spărgătoare de gheață și împing și acolo sus petrol și gaze. Este vorba de securitatea noastră națională”, a adăugat el.
Impactul exploatării miniere ar putea avea în sine un efect dezastruos asupra faunei și florei locale din regiunea de dezgheț, potrivit Anne Tolvanen, profesor și director de program de cercetare la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda, care e coautor al unei recenzii despre minerit în mediul arctic.
„Sezoanele de vegetație din nord sunt scurte și reci, așa că toate speciile sunt mai mult sau mai puțin la limita supraviețuirii”, a spus ea, adăugând că ar putea dura „decenii sau chiar secole” pentru ca natura să se refacă după perturbările cauzate de industria grea și alte activități umane.
Editor : C.S.
