Rusia își va apropia forțele armate de granița NATO odată cu armistițiul din Ucraina, avertizează premierul Finlandei

Data publicării:
Exercise Northern Axe
Foto: Profimedia Images

Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, îndemnând Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor din prima linie, notează Financial Times

Petteri Orpo a solicitat UE să dea dovadă de solidaritate față de țările din flancul estic, care își măresc dramatic cheltuielile pentru apărare. Acestea sunt principalii susținători financiari ai Ucrainei în termeni de PIB, chiar dacă multe dintre economiile lor se află în dificultate. 

„Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne în continuare o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare în apropierea graniței noastre și a graniței baltice”, a declarat Orpo pentru Financial Times. „Este clar că avem nevoie de sprijin financiar [din partea Bruxelles-ului]”. 

Orpo găzduiește marți primul summit al flancului estic al celor opt țări care au graniță maritimă sau terestră cu Rusia și Belarus. 

Statele vor încerca să găsească capacități militare comune în domenii precum apărarea aeriană, drone și forțe terestre. De asemenea, vor discuta despre modul în care pot deplasa armament și trupe pe continent. 

Mai multe țări membre NATO au avertizat că Rusia ar fi pregătită pentru o confruntare majoră cu alianța militară occidentală în termen de trei până la cinci ani de la încetarea ostilităților în Ucraina.

Citeșteș și Ucraina și SUA ar putea organiza noi negocieri de pace în weekend. Zelenski: „Echipele noastre se vor întâlni în Statele Unite” 

Estonia, Lituania și Polonia sunt pe cale să cheltuiască peste 5% din PIB-ul lor pentru apărare anul viitor – cu mult peste obiectivul de cheltuieli al președintelui american Donald Trump – iar alte state din prima linie își măresc, de asemenea, cheltuielile militare. 

Orpo a spus că este important ca Europa să fie pregătită să se apere, întrucât SUA încep să se retragă de pe continent. Finlanda este una dintre puținele țări din Europa care nu și-a redus vigilența față de Rusia, menținând un program de pregătire care include buncăre împotriva bombelor și rezerve vaste de materiale critice, precum și instruirea tinerilor și a elitelor. 

Însă a fost afectată de o recesiune economică care durează de mai bine de un deceniu și care determină guvernul să reducă cheltuielile publice pe măsură ce datoria publică crește. 

„Economia noastră se află într-o situație foarte proastă în acest moment. Acest lucru se datorează amenințării din partea Rusiei. Atmosfera din Finlanda este foarte dificilă”, a declarat Orpo. 

El a afirmat că țările din flancul estic sunt interesate nu doar de 1,5 miliarde de euro din fondurile europene neutilizate pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cei aproximativ 130 de miliarde de euro alocați de UE pentru apărare în următoarea perioadă bugetară. 

Mesajul său reflectă îngrijorarea unor țări din prima linie că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea duce la o relaxare a unor state mai îndepărtate de linia frontului, care ar considera că amenințarea s-a diminuat. 

Orpo a recunoscut că Europa se confruntă cu „o săptămână importantă” pentru a demonstra că nu este doar bună la discuții, ci și la acțiuni pentru pace în Ucraina, în contextul în care liderii UE se reunesc joi pentru un summit decisiv care ar putea decide dacă Ucraina va intra în faliment. 

Statele membre ale blocului vor discuta despre depășirea rezistenței Belgiei față de utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța Kievul, precum și despre un acord comercial cu țările din America Latină. 

Orpo a declarat că liderii europeni – conduși de cancelarul german Friedrich Merz – au depus eforturi susținute pentru a găsi o soluție la problema Belgiei. „Acum este momentul să luăm o decizie”, a afirmat el. 

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă summitul UE de joi și vineri s-ar încheia fără acordarea de sprijin financiar Ucrainei, el a răspuns: „Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni”. 

Citește și Kremlinul refuză un armistițiu de Crăciun: „Vrem să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele” 

Editor : A.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Ce îi făcea Mario criminalului de 13 ani, fără să ştie nimeni: declaraţia care schimbă cursul anchetei...
Digi FM
O fostă concurentă "Chefi la cuțite", model și actriță, a murit într-un accident în Israel. Avea 41 de ani și...
Pro FM
Mira și iubitul ei s-au despărțit după "patru ani superbi". Comentariul lui Mihai Bendeac a primit sute de...
Film Now
Ultima apariție publică a lui Catherine O'Hara o arăta fragilă, la brațul soțului. Mai slabă ca oricând, dar...
Adevarul
Lukașenko dă lecții femeilor cum să-și păstreze frumusețea și tinerețea. „Luați o lopată în mână și curățați...
Newsweek
Cum au ajuns la Înalta Curte pensionarii care au cerut eliminarea CASS la pensie? Miza: 1.000.000.000€
Digi FM
Dorian Popa, de nerecunoscut după ce a slăbit și s-a operat la nas. Fanii au reacționat imediat: „Dorian nu...
Digi World
Un studiu despre cafea pune sub semnul întrebării recomandările de consum pentru cei cu o afecțiune cardiacă...
Digi Animal World
A ținut moartea în palmă fără să știe. Momentul inedit în care un turist filmează cea mai otrăvitoare...
Film Now
Cauza morții lui Catherine O’Hara a fost dezvăluită. Actrița s-a stins după o „scurtă boală”, la 71 de ani
UTV
Carmen Tănase vorbește despre întâlnirea cu Brigitte Bardot. „M-a făcut să nu mai mănânc carne șapte ani”