Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri, 22 octombrie, noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, în încercarea de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, relatează BBC.
Măsurile vizează Rosneft și Lukoil, două mari companii petroliere care contribuie la finanțarea „mașinăriei de război” a Kremlinului, potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Companiile vizate de sancțiuni
Sancțiunile, impuse de Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, includ efectiv pe lista neagră cei mai mari doi producători de petrol din Rusia.
Rosneft, o companie controlată de stat condusă de Igor Sechin, aliatul apropiat al lui Putin, și Lukoil, o firmă privată, reprezintă aproape jumătate din totalul exporturilor de țiței ale țării, potrivit estimărilor Bloomberg.
Cele două companii exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi.
Rosneft este responsabilă pentru aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei, care reprezintă 6% din producția mondială, potrivit estimărilor guvernului britanic.
„Rosneft este o companie energetică integrată vertical, specializată în explorarea, extracția, producția, rafinarea, transportul și vânzarea de petrol, gaze naturale și produse petroliere”, a declarat OFAC în comunicatul său.
„Lukoil se ocupă cu explorarea, producția, rafinarea, comercializarea și distribuția de petrol și gaze în Rusia și la nivel internațional.”
De ce sunt impuse acum
Cu toate că Rusia a lansat invazia în Ucraina acum mai bine de trei ani, SUA și aliații săi au ezitat să impună măsuri restrictive asupra industriei energetice ruse, temându-se de impactul negativ asupra economiei globale.
Însă liderul de la Casa Albă a făcut recent presiuni asupra partenerilor SUA din NATO pentru a reduce cheltuielile cu petrolul rusesc, afirmând că va impune sancțiuni numai dacă aceștia vor face acest lucru.
Refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt „războiului fără sens” a fost factorul decisiv care a determinat această mișcare, a transmis Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA.
Vestea vine la o săptămână după ce Marea Britanie a impus sancțiuni similare asupra Rosneft și Lukoil și la doar o zi după ce Casa Albă a anunțat că întâlnirea planificată cu Putin la Budapesta va fi amânată.
„De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații bune, dar apoi nu se ajunge nicăieri. Pur și simplu nu se ajunge nicăieri”, a declarat Trump miercuri, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta negocierile de pace.
„Am simțit că era momentul. Am așteptat mult timp.”
Cum ar putea fi afectat războiul din Ucraina
În ultimele luni, sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina a devenit un punct central pentru Trump, dar negocierile de pace cu Putin s-au dovedit dificile pentru președintele SUA.
Liderul de la Casa Albă a susținut în repetate rânduri propunerile de înghețare a luptelor de-a lungul liniilor de front actuale, sugerând că teritoriul ar trebui „împărțit așa cum este”.
Rusia a respins această idee, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că „poziția Rusiei rămâne neschimbată” – o referire la dorința sa ca trupele ucrainene să părăsească regiunea Donbas din estul Ucrainei.
Aceste noi sancțiuni, îndreptate împotriva unui pilon atât de important al economiei ruse, ar putea determina Rusia să-și reconsidere poziția. Cel puțin, asta speră Statele Unite.
Potrivit dr. Stuart Rollo, cercetător la Centrul pentru Studii de Securitate Internațională al Universității din Sydney, sancțiunile au două obiective principale.
„Să afecteze în mod semnificativ capacitatea industrială a Rusiei de a purta război și să o constrângă să accepte condițiile de pace din teama impactului crescând al sancțiunilor asupra economiei și societății sale”, a declarat el pentru sursa citată.
„Nu vor avea impact asupra primului aspect. Pot avea impact asupra celui de-al doilea aspect dacă se ajunge la un echilibru diplomatic între consecințele percepute ale continuării războiului și beneficiile și concesii care vor fi obținute printr-o pace negociată.”
Michael Raska, profesor asistent în cadrul Programului de transformări militare al Universității Tehnologice Nanyang din Singapore, a declarat pentru BBC că, pe termen scurt, sancțiunile „probabil nu vor modifica echilibrul militar din Ucraina”.
Dar, a adăugat el, „pe măsură ce marjele de profit se reduc, Rusia se va confrunta cu compromisuri dificile între menținerea stabilității socio-economice și finanțarea unui război prelungit”.
Cine ar mai putea fi afectat de sancțiuni
Sancțiunile vor avea un impact negativ asupra economiei Rusiei, având în vedere că impozitele provenite din industria petrolieră și de gaze naturale reprezintă aproximativ un sfert din bugetul federal al țării.
Dar efectele secundare ar putea fi resimțite și în zone mult mai îndepărtate.
Petrolul și gazul sunt cele mai importante produse de export ale Rusiei, iar printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate țări din lume, precum și Turcia.
Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de energie ale Rusiei. Anul trecut, Beijingul a cumpărat o cantitate record de peste 100 de milioane de tone de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat aproape 20% din totalul importurilor sale de energie.
Totodată, exporturile de petrol către India, care reprezentau doar o mică parte din importurile sale înainte de războiul din Ucraina, au crescut de atunci la aproximativ 140 miliarde de dolari din 2022.
Cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite a impus anterior o taxă vamală de 25% asupra mărfurilor din India, ca represalii pentru astfel de importuri.
Mai mult, Trump a declarat că premierul indian Narendra Modi l-a asigurat că Delhi „nu va cumpăra mult petrol de la Rusia”, deoarece și el „dorește să vadă sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina”.
Trump recomandă acestor țări să oprească complet achizițiile de petrol rusesc, forțându-le să găsească furnizori alternativi, posibil la un cost mai mare. Însă refuzul de a face acest lucru ar putea atrage sancțiuni secundare din partea SUA asupra Chinei și Indiei.
Edward Fishman, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat responsabil cu sancțiunile, a sugerat că importanța noilor sancțiuni americane depinde de ceea ce se va întâmpla în continuare.
„Vor amenința Statele Unite în mod activ cu sancțiuni secundare băncile chineze, comercianții din Emiratele Arabe Unite și rafinăriile indiene care tranzacționează cu Rosneft/Lukoil?”, a scris el pe X.
„Mă aștept, cel puțin, la o reducere a tranzacțiilor cu petrol rusesc pe termen scurt.”
Joi, o sursă a declarat pentru Reuters că rafinăriile de stat indiene își revizuiesc documentele comerciale referitoare la petrolul rusesc pentru a se asigura că niciun transport nu provine direct de la Rosneft și Lukoil. Și Reliance, cel mai mare cumpărător indian de petrol rusesc, a declarat că își recalibrează importurile de țiței din Moscova ca răspuns la sancțiuni.
Prețul petrolului a crescut
Vestea sancțiunilor impuse de Trump a provocat deja o creștere a prețurilor globale ale petrolului, Brent - un indicator internațional de referință pentru petrolul brut - înregistrând o creștere de 5%.
Pentru comparație, Brent a înregistrat o creștere de 1,6% după anunțarea sancțiunilor împotriva Rosneft și Lukoil de către Marea Britanie săptămâna trecută.
Anunțul a determinat ambasada Rusiei la Londra să avertizeze că vizarea marilor companii energetice rusești ar perturba aprovizionarea globală cu combustibil și ar crește costurile la nivel mondial, inclusiv pentru familiile și întreprinderile din Marea Britanie.
Aceste previziuni sumbre nu par să se fi materializat în mod semnificativ și pălesc în comparație cu creșterea înregistrată în ultimele 24 de ore, pe măsură ce anunțul lui Trump alimentează incertitudinea.
Dar dr. Rollo sugerează că, chiar și în acest caz mai recent, este puțin probabil ca această creștere să continue.
„Pe termen mediu și lung, nu mă aștept ca acest lucru să aibă un impact asupra prețurilor petrolului la nivel global, cu excepția cazului în care sancțiunile secundare privind transportul maritim și finanțele legate de aceste companii vor fi aplicate cu strictețe”, a declarat el pentru BBC.
Editor : A.M.G.
