Președintele american Donald Trump ia în considerare trimiterea de trupe pentru a securiza uraniul îmbogățit al Iranului, după ce au apărut rapoarte privind atacuri americane și israeliene asupra unuia dintre principalele situri, despre care a spus că a fost distrus anul trecut, notează The Times.
Atacurile cu rachete au provocat „daune grave” unei instalații de sterilizare prin iradiere din Isfahan, sâmbătă, a raportat agenția de știri iraniană ISNA. Regimul iranian nu a permis nicio inspecție la Isfahan, unde se crede că era depozitată cea mai mare parte a uraniului, și nici la Fordow și Natanz, principalele instalații de îmbogățire.
Toate trei au fost grav avariate în luna iunie, iar imaginile din satelit arată că s-au efectuat unele lucrări pentru consolidarea lor, dar nu există semne care să indice o încercare serioasă de reconstituire a programului. Se crede că majoritatea centrifugelor de îmbogățire au fost distruse, iar uraniul stocat sub formă de gaz în canistre se presupune că este îngropat adânc sub dărâmături.
Se estimează că Iranul deține 440 kg de uraniu îmbogățit la 60 %, cantitate suficientă pentru a construi 11 ogive nucleare dacă ar fi îmbogățit la 90 %.
Nici măcar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locația exactă a întregului stoc, pe care l-a verificat anterior, și nici dacă acesta poate fi recuperat. Este posibil ca și alte locații să conțină uraniu. Iranienii lucrau la o instalație de rezervă lângă Natanz, adânc sub muntele Pickaxe, care nu a fost vizată anul trecut. Israelul susține că are dovezi privind existența unor locații secrete pe care le vizează în prezent.
„A fost o distrugere totală, nu au reușit să ajungă acolo”, a declarat Trump la bordul avionului Air Force One, când a fost întrebat despre trimiterea trupelor americane. „La un moment dat, poate că o vom face. Ar fi un lucru minunat. Dar, în acest moment, doar îi decimăm. Nu am intervenit încă. Este ceva ce putem face mai târziu.”
Trump a făcut din stoparea ambițiilor nucleare ale Iranului unul dintre obiectivele SUA, dar nu există opțiuni ușoare.
Noi raiduri aeriene
Principalele obiective au fost lovite în luna iunie de atacurile israeliene, de bombele americane GBU-57A/B cu penetrare masivă (MOP) lansate de bombardiere stealth B-2 și de rachete de croazieră Tomahawk lansate de pe submarine.
Deși bombele MOP pot pătrunde până la 60 m în beton înainte de a detona, starea uraniului este necunoscută. Prin distrugerea apărării Iranului, SUA și Israelul vor obține în cele din urmă superioritate aeriană neîntreruptă, ceea ce le va permite să atace fără a fi pedepsiți.
Rachetele de croazieră nu ar necesita același nivel de superioritate aeriană, dar nu au puterea de penetrare a bombelor MOP.
Locația exactă a uraniului este necunoscută și, prin urmare, este dificil de lovit cu precizie prin bombardament. Orice alte atacuri vor îngreuna și mai mult accesul iranienilor, dar nu vor pune capăt întrebărilor cu privire la cantitatea rămasă îngropată și la eventuala dispariție a unei părți din aceasta.
Singura garanție categorică că uraniul nu poate fi utilizat de Iran ar fi confiscarea materialului.
Trupe terestre
Aceasta ar fi cea mai evidentă metodă de securizare a stocului nuclear din punctul de vedere al unui manual militar obișnuit și se crede că a fost simulată în jocuri de război de către Pentagon.
Cu toate acestea, Iranul este o țară mare și bine apărată, iar pătrunderea în siturile subterane este o problemă complexă, mai ales dacă tunelurile de acces au fost blocate. Forțele speciale ar avea nevoie de echipamente de excavare și ar putea fi nevoite să acționeze în echipament de protecție în cazul în care s-ar detecta scurgeri de uraniu gazos. Ar fi o misiune riscantă chiar și în cazul unei misiuni comune SUA-Israel cu un număr mai mare de soldați pentru a apăra perimetrul.
Aceasta pare a fi o măsură rezervată pentru cazul prăbușirii regimului.
Un acord cu Republica Islamică
Statele Unite și Iranul negociau, prin intermediul mediatorilor din Oman, un acord pentru restricționarea programului nuclear al Iranului când au început operațiunile actuale.
Dacă Trump consideră că războiul a durat destul, negocierile ar putea fi reluate, Iranul fiind supus unei presiuni mai mari pentru a accepta încetarea programului de îmbogățire a uraniului.
Au fost oferite diverse stimulente: furnizarea de uraniu deja îmbogățit pentru centrala sa nucleară, de exemplu. Dar Iranul a insistat până acum că menținerea unui program de îmbogățire este dreptul său ca țară suverană, susținând că acesta are doar scopuri pașnice.
Schimbarea regimului
Un guvern favorabil Statelor Unite la Teheran ar putea rezolva toate problemele legate de acces și verificare. Într-o lume ideală pentru Trump și Netanyahu, un regim pro-occidental ar apărea după răsturnarea populară a Republicii Islamice și ar fi de acord să rezolve problema nucleară, punând capăt programului cu transferul uraniului în afara țării, sub supravegherea AIEA.
În afară de întrebarea dacă schimbarea de regim poate fi realizată, există o posibilitate relativ ignorată: aceea ca un nou guvern secular și naționalist să răspundă preocupărilor Occidentului cu privire la anumite chestiuni, dar, din fervoare patriotică, să insiste să mențină programul nuclear. Acest lucru ar pune Occidentul în fața unei noi dileme.
Citește și:
Numirea noului lider, cea mai mică dintre problemele Iranului. Reformiștii: alegerea fiului lui Khameni distrage atenția de la apărare
Donald Trump susține că încheierea războiului împotriva Iranului va fi o decizie „comună” cu Benjamin Netanyahu: „Am discutat”
Editor : A.M.G.
