Noile norme UE privind achiziţiile publice vor căuta să valorifice puterea de cumpărare colectivă a blocului comunitar pentru a favoriza propriile companii şi a reduce dependenţa de furnizorii străini, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters. Măsurile nu sunt chiar o cerinţă „Buy European” dar vor permite autorităţilor din Europa să excludă licitatorii pentru marile contracte publice care au mai puţin de 50% conţinut european şi favorizează companiile UE în sectoare strategice.
Deşi proiectul de document nu include numele Chinei, deja Comisia Europeană a adoptat alte politici „Buy European” în încercarea de a reduce dominaţia Chinei în producerea materialelor critice şi a atenua deficitul comercial care s-a extins cu 10% în primele patru luni din 2026.
Propunerea, care ar putea fi modificată înaintea publicării, şi va necesita susţinerea celor 27 state membre UE, va face mai dificil pentru autorităţi să acorde contracte în special în funcţie de costuri, pentru a contracara mărfurile ieftine oferite de firmele chineze puternic subvenţionate.
Comisia Europeană ar putea anunţa în septembrie propunerea privind achiziţiile publice, deşi era programată iniţial la 1 iulie.
Achiziţiile publice sunt responsabile pentru aproximativ 15% din PIB-ul UE, conform documentului, echivalentul a aproximativ 2.500 miliarde de euro, pe baza datelor privind PIB-ul UE în 2025. Astfel, achiziţiile publice sunt unul din cele mai puternice instrumente de politică economică ale blocului comunitar pentru a face faţă concurenţei intense internaţionale şi vulnerabilităţii lanţurilor de aprovizionare.
„Modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc bani devine o problemă de importanţă strategică”, se arată în document.
Propunerea sporeşte rolul de securitate al achiziţiilor publice, permiţând autorităţilor să examineze dacă acţionariatul licitatorului, control sau structura financiară creează un risc de interferenţă străină.
De asemenea cumpărătorii trebuie să ţină cont dacă companiile sunt supuse legilor din ţări terţe, ceea ce ar putea forţa dezvăluirea de informaţii sensibile sau ar putea interfera cu performanţa contractului.
Contractele vor fi acordate pe baza „celui mai bun raport preţ-calitate”, criteriul calităţii fiind responsabil pentru cel puţin 30% din scorul total şi cel puţin 50% pentru contractele unde sunt implicaţi mulţi angajaţi.
Citește și:
„Băiatul care striga «lupul!»”. NATO tratează cu tot mai mult calm amenințările lui Trump: „Ne înarmăm pentru noi, nu pentru voi”
În plus, autorităţile sunt încurajate, iar în unele cazuri li se va solicita ca, la atribuirea contractelor, să ţină cont de riscurile legate de infrastructura critică, securitate cibernetică, perturbările lanţurilor de aprovizionare, dependenţele strategice şi influenţa externă.
Noile norme vor crea la nivelul UE un sistem digital de achiziţii, inclusiv autentificare pentru afaceri electronice, reglementări de interoperabilitate pentru platformele de achiziţii, spaţii de date la nivel naţional şi al blocului comunitar, menite să îmbunătăţească transparenţa, supervizarea şi accesul transfrontalier la contracte.
Editor : C.A.
