Planul Witkoff privind activele rusești: profit pentru SUA, povară pentru Europa. Cum ar putea UE să ocolească Belgia și Ungaria
Pe măsură ce Ucraina se apropie de o criză financiară și liderii UE se grăbesc să ajungă la un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate înainte de expirarea sancțiunilor în ianuarie, așa-numita propunere Witkoff a devenit o linie de demarcație decisivă: Washingtonul ar gestiona fondurile de reconstrucție și ar încasa profitul, Europa ar contribui cu fonduri suplimentare, iar capitalul Rusiei ar fi reinvestit – ceea ce îi determină pe mulți critici să se întrebe dacă Occidentul recompensează agresorul și taxează aliații victimei, notează Kyiv Post.
Potrivit Euromaidan Press, planul de pace larg discutat, inițiat de trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și omologul său rus, Kirill Dmitriev, prevedea împărțirea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în trei părți. O treime ar fi destinată reconstrucției Ucrainei sub supravegherea SUA, Statele Unite primind 50% din profiturile generate de aceste investiții.
O a doua tranșă – descrisă ca fiind suplimentară, în valoare de 100 de miliarde de dolari – ar proveni de la contribuabilii europeni. Restul de 200 de miliarde de dolari ar fi plasat într-un mecanism comun de investiții SUA-Rusia, returnând efectiv capital semnificativ Moscovei în schimbul încetării ostilităților.
Raportul descrie structura ca fiind una care atribuie cea mai mare parte a responsabilității financiare Europei, în ciuda faptului că activele sunt înghețate pe teritoriul european.
Condițiile și stimulentele oferite de Washington
Euromaidan Press observă că propunerea ar face ca Ucraina să rămână dependentă de un mecanism de reconstrucție controlat de SUA, în timp ce Europa ar finanța o parte substanțială din costurile de redresare.
În aceste condiții, Rusia ar obține câștiguri din investiții în loc să compenseze Ucraina pentru prejudiciile cauzate, în timp ce SUA și-ar asigura participarea la profit.
Cu fiecare nou detaliu care apare în legătură cu propunerea, amprenta abordării de negociere a Washingtonului devine din ce în ce mai vizibilă. Diplomați europeni familiarizați cu discuțiile, care au vorbit sub condiția anonimatului, au declarat că oficialii americani au îndemnat în mod privat mai multe guverne ale UE să se opună ideii de împrumut pentru reparații, argumentând că fondurile înghețate ale băncii centrale ruse ar trebui rezervate pentru o viitoare înțelegere cu Moscova, mai degrabă decât direcționate către mecanisme care ar putea prelungi războiul.
Conform Euromaidan Press, instituțiile europene au discutat o soluție separată, adesea descrisă ca „împrumut pentru reparații”.
Conform acestui model, până la 210 miliarde de euro din activele înghețate ar servi drept garanție, în loc să fie investite sau transferate. Ucraina ar fi obligată să ramburseze suma numai dacă Rusia ar compensa ulterior distrugerile pe care le-a provocat.
După ce a prezentat ambele abordări, publicația notează că „Washingtonul s-a poziționat astfel încât să profite de distrugerea Ucrainei, în timp ce facturează Europei reabilitarea Rusiei. Acum cărțile sunt pe masă”.
Însă, până în prezent, progresele în cadrul UE au stagnat. Belgia – al cărei depozitar Euroclear deține aproximativ 183 de miliarde de euro în active rusești înghețate – s-a angajat să blocheze planul atâta timp cât alte state membre ale UE oferă garanții juridice obligatorii și împărtășesc în mod egal riscurile de răspundere.
Poate Rusia să câștige în instanță?
Totuși, cât de întemeiate sunt preocupările care stau la baza poziției de veto a Belgiei? Euromaidan Press afirmă că, potrivit analizei sale juridice, nu există nicio cale realistă prin care Rusia sau banca centrală rusă ar putea să anuleze cu succes măsurile UE privind înghețarea activelor în marile instanțe internaționale sau europene.
Analiza concluzionează:
- Curtea Internațională de Justiție (CIJ): Rusia nu are calitate procesuală și nu dispune de o cale credibilă pentru a contesta măsurile pe fond.
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Dispozițiile tratatului și normele procedurale împiedică efectiv Rusia sau Banca Rusiei să introducă o acțiune viabilă.
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO): Rusia a pierdut accesul după expulzarea sa din Consiliul Europei, eliminând complet această cale.
- Tratatul bilateral de investiții Belgia-Rusia: Euromaidan Press descrie acest tratat ca fiind singura cale semi-realistă, dar susține că rolul Băncii Rusiei în finanțarea războiului ar submina grav orice pretenție.
Raportul menționează, de asemenea, că începând din 2022, Consiliul UE a permis Euroclear să constituie o rezervă de 5,58 miliarde de euro pentru litigii și situații neprevăzute. Această sumă ar fi suficientă pentru a „angaja cei mai buni avocați de pe planetă” pentru a apăra cazuri care sunt deja evaluate ca având șanse foarte mici de succes pentru Rusia.
În acest context, publicația afirmă că reticența continuă a Belgiei de a lua măsuri în privința activelor înghețate ridică întrebări incomode. Publicația subliniază că Euroclear a plătit Belgiei 3,39 miliarde de euro în impozite pe profituri neașteptate din 2022, în timp ce ajutorul bilateral acordat de Belgia Ucrainei în aceeași perioadă se ridică la 2,2 miliarde de euro. Belgia pare să aibă un interes fiscal clar în a nu „elibera găina care face ouă de aur”.
Cum ar putea UE să ocolească Belgia și Ungaria
Potrivit Euromaidan Press, Consiliul UE dispune deja de instrumente pentru a proteja activele înghețate și a limita capacitatea statelor individuale de a bloca acțiunile, dacă există suficientă voință politică.
În prezent, deciziile de prelungire a imobilizării activelor necesită unanimitate la fiecare șase luni, ceea ce îi conferă premierului ungar Viktor Orban – considerat cel mai prietenos lider al UE față de Rusia și un opozant frecvent al măsurilor legate de Ucraina – pârghia necesară pentru a amenința cu veto-ul și a obține concesii. Articolul menționează că normele UE nu impun în mod strict această configurație: Consiliul ar putea decide, în schimb, că sancțiunile sunt ridicate numai după ce obiectivele lor sunt îndeplinite – transferând efectiv sarcina probei asupra celor care solicită încetarea măsurilor.
Publicația subliniază, de asemenea, articolul 122 din Tratatul UE, care permite luarea de decizii „în spiritul solidarității, în funcție de situația economică”. Comisia Europeană, se arată în articol, dorește să interpreteze acest articol ca bază pentru trecerea la votul cu majoritate calificată în această chestiune, ceea ce înseamnă că cel puțin 15 țări, reprezentând 65 % din populația UE, ar putea aproba măsuri privind înghețarea activelor până când „Rusia încetează ostilitățile și plătește despăgubiri”.
Ursula von der Leyen mizează pe articolul 122 pentru a ieși din impas
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat toate mijloacele disponibile pentru a debloca activele rusești înghețate în favoarea Ucrainei, iar ultima sa propunere – descrisă de Financial Times ca fiind cea mai îndrăzneață până în prezent – s-ar baza pe măsuri de urgență rezervate în mod normal pentru dezastre naturale, pentru a imobiliza fondurile pe termen nelimitat.
„Este extraordinar. Este extrem de dificil din punct de vedere juridic”, a declarat fostul director al Serviciului Juridic al Consiliului UE, Jean-Claude Piris, pentru Financial Times, adăugând: „Dar este atât de important încât cred că vor insista în această direcție. Când este vorba de o situație de urgență, de război, trebuie să acționezi”.
Comisia justifică această abordare prin asocierea războiului și a atacurilor hibride ale Rusiei cu riscurile pentru stabilitatea UE, deși diplomații și juriștii avertizează că Bruxellesul ar putea interpreta în mod excesiv articolul 122, având în vedere că sancțiunile există deja ca temei juridic pentru imobilizare.
În contextul apropierii summitului Consiliului European din 18-19 decembrie, Euromaidan Press avertizează că amânarea deciziilor ar putea slăbi influența Europei. În cazul în care liderii nu vor reuși să se pună de acord asupra unui mecanism în această lună, problema s-ar putea suprapune cu prelungirea sancțiunilor de la sfârșitul lunii ianuarie – un moment pe care publicația îl consideră decisiv. Un eșec în această etapă, susține publicația, riscă să diminueze presiunea asupra Moscovei și ar putea „oferi Washingtonului și Moscovei exact ceea ce doresc”, prin diminuarea controlului Europei asupra activelor.
Publicația scrie că ezitarea europeană a încetinit procesul privind propunerea UE, subliniind în același timp că Europa controlează în continuare fondurile înghețate și trebuie să aleagă dacă să le utilizeze sau să permită actorilor externi să decidă asupra viitorului acestora.
În cazul în care nu se ajunge la un consens, o altă idee avansată de Comisie este împrumutul comun – însă mai multe state membre, printre care Germania, se opun asumării unei noi datorii colective, iar cerințele de unanimitate fac ca această opțiune să fie improbabilă din punct de vedere politic.
Cancelarul german Friedrich Merz a insistat ca Europa să preia inițiativa, susținând că deciziile privind activele trebuie să rămână în mâinile UE și să beneficieze în mod direct Ucraina.
„Aceasta este o chestiune europeană și nu văd niciun scenariu în care fondurile pe care le mobilizăm ar ajunge în Statele Unite din punct de vedere economic”, a afirmat el, calificând interesul SUA pentru beneficii economice drept „legitim”, dar incompatibil cu obiectivul de a sprijini redresarea Ucrainei.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
