Noile restricţii impuse de Uniunea Europeană privind finanţarea proiectelor care utilizează invertoare fabricate în China riscă să încetinească sau chiar să blocheze dezvoltarea energiei regenerabile în România şi în alte state din Europa Centrală şi de Est, avertizează companii şi investitori din sector.
Potrivit unei analize Wood Mackenzie, România se numără printre pieţele care vor resimţi cel mai puternic impact, relatează Reuters.
Uniunea Europeană încearcă să reducă dependenţa de China în industriile strategice, însă continuă să se bazeze în mare măsură pe lanţurile de aprovizionare chineze pentru tehnologiile esenţiale tranziţiei verzi.
În luna mai, Comisia Europeană a decis că proiectele finanţate din fonduri europene nu vor mai putea utiliza invertoare provenite din ţări considerate cu risc ridicat, inclusiv China, invocând motive de securitate.
Citește și
„Buy European”: UE pregătește noi reguli pentru achizițiile publice. Companiile europene ar putea avea prioritate
Componente esențiale
Invertoarele sunt componente esenţiale în sistemele de energie solară, eoliană şi de stocare a energiei, iar China furnizează aproximativ 70% din necesarul Europei.
Într-o scrisoare adresată pe 7 iulie preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 36 de companii şi investitori avertizează că restricţiile vor afecta în special Europa Centrală şi de Est, unde investiţiile în energie regenerabilă depind în mare măsură de fondurile publice.
Potrivit acestora, măsura riscă „să încetinească, iar în unele pieţe chiar să oprească tranziţia energetică în întreaga regiune”.
Semnatarii atrag atenţia că producţia europeană de invertoare nu este încă suficientă pentru a înlocui rapid componentele chinezeşti, ceea ce va conduce la creşterea costurilor şi la întârzieri în implementarea proiectelor. În plus, lipsa unor reguli clare privind aplicarea interdicţiei determină deja amânarea deciziilor de finanţare.
Compania de consultanţă Wood Mackenzie estimează că, în perioada 2026-2030, restricţiile europene vor obliga aproximativ 14% dintre proiectele solare şi 12% dintre proiectele de stocare a energiei din Europa, care ar fi utilizat invertoare chinezeşti, să găsească furnizori alternativi.
România, Cehia şi Grecia sunt identificate drept pieţele cele mai expuse acestor efecte.
În locul interdicţiei, reprezentanţii industriei propun ca Uniunea Europeană să introducă reguli care să limiteze accesul producătorilor străini la invertoarele deja instalate în reţelele europene. Aceste echipamente pot fi accesate de la distanţă de producător pentru actualizări software, ceea ce a alimentat preocupările privind securitatea.
O parte dintre oficialii europeni consideră însă că această soluţie nu ar oferi suficiente garanţii împotriva unor eventuale interferenţe externe.
Editor : Sebastian Eduard
