Comisia Europeană lansează un plan amplu de combatere a amenințărilor cu drone, după creșterea incidentelor de survol neautorizat și perturbare a spațiului aerian în UE. Strategia urmărește tehnologii de detecție bazate pe AI și rețele 5G, dezvoltarea industriei europene de drone și consolidarea sistemelor anti-dronă ale statelor membre.
„Mult prea des, am fost prea lenţi, prea luaţi prin surprindere de ameninţarea reprezentată de drone”, a subliniat comisarul european Magnus Brunner într-o conferinţă de presă la Parlamentul European de la Strasbourg.
Mai multe ţări europene, între care Danemarca, Belgia şi Germania, au fost survolate de aceste drone, care au paralizat în mod repetat traficul aerian sau au ameninţat situri militare şi nucleare. „Am văzut că orice poate fi folosit ca armă împotriva noastră”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene Henna Virkkunen.
Acest nou plan de acţiune îşi propune să ajute cele 27 de state membre să răspundă mai bine la această ameninţare hibridă în plan civil. Un plan iniţial a fost anunţat în 2025, care viza contracararea ameninţării militare reprezentate de drone, în urma unei serii de incursiuni ale dronelor ruseşti în Polonia.
„Scopul aici este de a ajuta statele noastre membre să colaboreze şi să îşi consolideze măsurile naţionale”, a explicat Virkkunen. Acest lucru include, de exemplu, încurajarea statelor membre să-şi consolideze obligaţia de a înregistra dronele pentru a crea o bază de date comună.
Obligaţia există deja, dar nu este întotdeauna respectată, a subliniat un oficial al Comisiei, sub protecţia anonimatului. Bruxellesul doreşte, de asemenea, să reducă pragul de înregistrare obligatorie la 100 de grame, faţă de 250 de grame în prezent.
Ideea este „de a ne asigura că fiecare dronă poate fi legată de un anumit operator, de un anumit proprietar, şi că putem identifica persoana din spatele acelei drone”, a explicat oficialul.
Acest plan de acţiune include, de asemenea, încorporarea unui software capabil să oprească o dronă dacă se apropie, de exemplu, de o zonă sensibilă unde survolul este interzis. Cele 27 de state membre sunt încurajate să îmbunătăţească procesul de cartografiere a acestor zone pentru a face această măsură mai eficientă.
Tehnologia, inteligenţa artificială şi telecomunicaţiile vor fi, de asemenea, utilizate pentru o mai bună monitorizare a zborurilor cu drone. Antenele utilizate pentru comunicaţiile telefonice mobile 5G ar putea fi folosite ca radar pentru o mai bună detectare a dronelor, conform Comisiei.
Iar pentru a îmbunătăţi detectarea dronelor inamice sau neidentificate, Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să lanseze exerciţii la scară largă în întreaga Uniune Europeană.
UE vrea, totodată, să îşi stimuleze producţia de drone şi sisteme anti-drone cu un buget de aproximativ 250 de milioane de euro, a indicat Virkkunen. Alte finanţări ar putea urma odată ce nevoile vor fi mai bine definite în cadrul statelor membre, a declarat oficialul Comisiei citat.
Aproximativ 150 de milioane de euro vor fi, de asemenea, alocate Frontex, agenţiei Uniunii Europene pentru frontiere, pentru a consolida supravegherea aeriană la graniţele UE.
Editor : M.I.
