„Un paradox uriaș”: Cum a ajuns zona din Nepal devastată de viitură să cunoască un „boom economic”, în ciuda multelor dezastre naturale

Regiunea din nordul Nepalului, devastată recent de o viitură uriașă în urma căreia au murit sute de oameni și peste 1.000 de persoane au fost date dispărute, s-a dezvoltat rapid în ultimii ani. În ciuda faptului că este afectată des de dezastre naturale, zona de la granița cu China a cunoscut un „boom economic” care a atras mulți lucrători din regiunile învecinate și turiști străini, relatează New York Times.

„Este o regiunea foarte vulnerabilă”, a spus Galen Murton, un geograf de la Universitatea James Madison, care a studiat infrastructura din Nepal. „Se creează un paradox uriaș”, a mai spus Murton, referindu-se la vulnerabilitatea zonei în fața dezastrelor naturale.

Inundațiile și alunecările de teren au loc frecvent în nordul Nepalului în timpul sezonului musonic de vară. Cercetătorii spun că zona riscă să fie afectată de tot mai multe dezastre naturale, pe măsură ce temperaturile mari provocate de schimbările climatice topesc ghețarii imenși din înaltul munților.

Cercetătorii de la Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) au spus că ceea ce a părut inițial a fi un cutremur „a fost, de fapt, prăbușirea unui ghețar” și a altor roci desprinse din munte, care au avut un „impact catastrofal în aval”, potrivit BBC.

„Partea inferioară a unui ghețar s-a desprins”, a spus și Jakob Steiner, un geolog de la Universitatea din Graz, care trăiește în Bangladesh. „Dacă te uiți pe imagini, este ca și când cineva a tăiat cu un cuțit uriaș prin întreaga parte inferioară și aceasta a căzut”, a mai spus Steiner pentru Al Jazeera.

Steiner a spus că o masă de gheață ce cade dintr-un ghețar aflat la mare înălțime se poate resimți ca o bombă care explodează, ducând apoi la haosul care a fost observat în comunitățile din aval.

„Oamenii au trăit aici cu aceste riscuri de sute de ani”

O viitură mare a distrus, anul trecut, Podul Prieteniei, o rută crucială de transport și comerț între Nepal și China. În 2015, un cutremur produs în regiune a ucis aproape 9.000 de oameni.

„Oamenii au trăit aici cu aceste riscuri de sute de ani”, a spus Austin Lord, un antropolog și cercetător din partea Centrului Stimson de la Washington. „Dar riscurile se schimbă.”

În jur de 50.000 de oameni trăiau în zona rurală afectată de viitură, potrivit celui mai recent recensământ, din 2021. Mulți localnici fac parte din minoritatea etnică Tamang, însă sunt și persoane care s-au mutat aici în ultimul deceniu, odată cu inițierea unor mari proiecte de dezvoltare.

Nepalul a depășit perioada în care depindea în mare parte de India și a dezvoltat legături economice tot mai strânse cu China, potrivit lui Murton. Rutele comerciale, punctele de trecere a frontierei și hidrocentralele finanțate de China au fost extinse.

Zona a devenit și un punct important de intrare pentru mașinile electrice chinezești importate de Nepal.

Unul dintre „cele mai vulnerabile coridoare” din Nepal

Toate acestea au declanșat un „boom economic”, potrivit lui Lord. „Există o grămadă de oportunități” care i-au atras pe oameni în regiune. Riscurile sunt, însă, mari. Valea râului unde s-a produs viitura este unul dintre „cele mai vulnerabile coridoare” ale țării în fața dezastrelor naturale.

Printre victime și persoanele dispărute se numără localnici, paznici de frontieră și angajați ai agențiilor guvernamentale. Cel puțin 400 de turiști străini sunt dați dispăruți, cei mai mulți din India.

Accesul turiștilor în zonă a fost reluat relativ de curând, după ce pandemia de coronavirus și disputele dintre India și China au făcut ca regiunea să fie inaccesibilă străinilor.

Editor : Raul Nețoiu