Pe măsură ce Ucraina renunță la speranța de a adera la NATO în viitorul apropiat, ea caută cea mai bună alternativă: garanții de securitate bazate pe articolul 5 al alianței. Însă nici în acest scenariu Ucraina nu ar avea securitatea cu adevărat garantată, scrie Kyiv Independent, după ce a analizat mai mulți factori în această ecuație și a stat de vorbă cu experți.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali au fost clari: orice acord de pace care nu este susținut de o forță reală invită Rusia la viitoare agresiuni - la fel ca Memorandumul de la Budapesta din 1994, scrie Kyiv Independent.
În urma recentelor întâlniri de la Berlin între oficialii Ucrainei, SUA și Europei, Washingtonul pare deschis să ofere așa-numitele garanții de securitate „de tipul articolului 5”.
Nu s-a decis încă cum ar arăta în practică aceste garanții, oficialii europeni și ucraineni recunoscând în privat că ei înșiși nu au rezolvat pe deplin această problemă.
Cu toate acestea, observatorii occidentali și ucraineni afirmă că, dacă Occidentul nu va trimite trupe pregătite de luptă pe teren, garanțiile nu vor descuraja Rusia.
Însă Moscova a exclus acceptarea unei oferte de pace în care trupele NATO ar fi staționate în Ucraina.
După cum afirmă parlamentarul ucrainean Oleksandr Merejko, Kremlinul va accepta doar un acord care nu îl împiedică, în cele din urmă, să „distrugă sau să subjuge Ucraina”.
Ce oferă de fapt SUA?
În declarația făcută jurnaliștilor după discuțiile de la Berlin, Zelenski a spus că echipa lui Trump pare „gata” să ofere Kievului garanțiile de securitate mult dorite, similare celor oferite de NATO, certificate de Congresul SUA.
Deși detaliile sunt încă puține, o declarație comună în șase puncte a liderilor europeni oferă o oarecare claritate cu privire la ceea ce ar putea oferi aceste garanții.
O forță condusă de Europa și susținută de SUA ar fi dislocată în spatele Ucrainei pentru a ajuta la reconstrucția armatei ucrainene și la securizarea mării și a spațiului aerian. SUA ar contribui, de asemenea, la monitorizarea încetării focului.
„Coaliția de Voință” caută de mult timp „sprijin” din partea SUA pentru „forța de asigurare” destinată Ucrainei, de exemplu, sub forma de informații sau sprijin aerian.
Toate acestea ar fi ancorate într-un „angajament juridic obligatoriu” al partenerilor de a „restabili pacea și securitatea” în cazul unui viitor atac, prin măsuri care includ „forță armată, asistență în materie de informații și logistică, acțiuni economice și diplomatice”.
Formularea pare să acorde părților o largă libertate în alegerea instrumentelor pe care doresc să le utilizeze.
Aceasta reflectă într-adevăr articolul 5 al NATO, care prevede că asistența acordată unui aliat „poate implica sau nu utilizarea forței armate”.
Merejko afirmă că articolul 5 funcționează ca un mijloc de descurajare eficient numai pentru că face „parte dintr-o instituție”, susținută de întreaga putere a NATO.
Europa, pregătită să trimită trupe pe teren
El adaugă că singura modalitate prin care o astfel de garanție ar putea funcționa pentru Ucraina este dacă orice atac împotriva Ucrainei ar fi considerat un atac împotriva Statelor Unite - reflectând o altă parte esențială a articolului 5.
„Pentru că, în caz contrar, ar putea încerca să ne păcălească din nou cu promisiuni goale și nelegale, precum cele din Memorandumul de la Budapesta”, avertizează Merejko.
Pentru prima dată, Washingtonul și-a manifestat disponibilitatea de a răspunde cu mijloace militare dacă Rusia își reînnoiește agresiunea, a declarat premierul polonez Donald Tusk.
Cu toate acestea, amploarea și forma acestei implicări promise rămân neclare, iar SUA au fost categorice – chiar înainte de revenirea lui Trump la putere – că nu vor trimite trupe în Ucraina.
„Coaliția de Voință” condusă de Europa este cel puțin pregătită să trimită trupe pe teren. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat chiar că forțele de menținere a păcii ar putea monitoriza o „zonă demilitarizată” propusă și, eventual, „acționa împotriva incursiunilor și atacurilor rusești corespunzătoare”.
Dar „încă nu am ajuns acolo”, a adăugat cancelarul într-un comentariu emblematic pentru dezbaterile ambigue privind obiectivele reale ale forței de asigurare.
Mathieu Boulegue, expert în securitate eurasiatică, a calificat comparațiile cu articolul 5 drept „denumire greșită”, menționând că alianța nu a fost clară în ceea ce privește semnificația garanțiilor în termeni de implicare militară.
„Este vorba, de fapt, de cât de credibili suntem în ceea ce privește controlul escaladării și dinamica escaladării împotriva Kremlinului”, a declarat Boulegue pentru Kyiv Independent.
„Și, în acest moment, această credibilitate este foarte scăzută sau chiar inexistentă”.
Este Trump de încredere?
Accentul pus de Zelenski pe aprobarea de către Congres a garanțiilor SUA are o implicație clară, mai scrie Kyiv Independent: dacă Rusia va ataca din nou, nu este clar dacă Trump își va onora angajamentul.
Potrivit expertului în politică externă american Dan Hamilton, Congresul ar putea consolida garanțiile inspirându-se din Legea privind relațiile cu Taiwanul, care prevede un sprijin de apărare mai concret decât articolul 5 al NATO.
Documentul „prevede în mod specific un rol atât pentru Congres, cât și pentru președinte”, adaugă el.
Cu toate acestea, Jenny Mathers, conferențiar în politică internațională la Universitatea Aberystwyth, avertizează că „nimic nu îl împiedică pe Trump să își încalce promisiunile sau să ignore legislația adoptată de Congres, dacă dorește acest lucru”.
Expertul susține că Trump și-a demonstrat deja disprețul față de legislativ în politica internă, întrucât „își depășește în mod obișnuit autoritatea constituțională”.
Mai mult, nu numai Ucraina are probleme de încredere în Trump. După primul an al președinției sale, nici măcar articolul 5 din Tratatul NATO nu mai pare atât de solid.
În martie, președintele SUA a declarat că nu va apăra statele membre NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Îndoielile cu privire la angajamentul său au fost alimentate și mai mult de noua sa Strategie de Securitate Națională și de informațiile potrivit cărora SUA ar fi amenințat că va părăsi mecanismele de coordonare a apărării NATO după 2027.
Principiul apărării colective al NATO este, de asemenea, pus la încercare din ce în ce mai mult de incursiunile aeriene rusești, atacurile cibernetice și alte operațiuni hibride, Occidentul fiind adesea criticat pentru răspunsul său lipsit de entuziasm.
Care este poziția Rusiei?
Indiferent ce va scrie echipa lui Trump pe hârtie, există încă un subiect tabu: Rusia.
Pacea nu poate fi realizată rapid fără acordul Moscovei asupra condițiilor, iar Kremlinul a făcut din interzicerea aderării Ucrainei la NATO „piatra de temelie” a cererilor sale. De asemenea, s-a opus cu fermitate prezenței trupelor NATO în țară după război.
Cu toate acestea, vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, s-a arătat optimist cu privire la procesul de pace, afirmând recent că cele două părți sunt „pe punctul” de a ajunge la un acord.
Experții prevăd două scenarii. În primul rând, Rusia va considera garanțiile similare celor din articolul 5 ca fiind autentice și, prin urmare, va respinge acordul, readucând negocierile la punctul de plecare.
Nu mai puțin amenințătoare este a doua opțiune: Rusia acceptă acordul, ceea ce înseamnă că nu crede că SUA își va onora garanțiile.
„Este foarte puțin probabil ca Rusia să accepte un astfel de acord, cu excepția cazului în care ar exista unele indicii... că SUA nu ar pune niciodată în aplicare termenii oricărei garanții de securitate pe care le-ar oferi”, a declarat Mathers pentru Kyiv Independent.
Dar, deoarece ceea ce Occidentul oferă Ucrainei este atât de slab și ambiguu, Kremlinul este „confortabil” și „fericit să insiste pentru continuarea discuțiilor privind garanțiile de securitate”, afirmă Boulegue.
În timp ce ezitarea Occidentului poate oferi Rusiei timp pentru a avansa pe câmpul de luptă, pentru Ucraina, garanțiile de securitate oferite pot fi, de asemenea, parte a unui joc mai lung.
Potrivit lui Boulegue, garanțiile ar putea fi considerate „primul pas” către eforturi tot mai intense de protejare și salvgardare a Ucrainei pe termen lung.
„Nu poți trece de la zero la aducerea a 100.000 de soldați NATO pentru a ucide ruși”, rezumă expertul citat de Kyiv Independent.
Editor : B.P.
