Ce se întâmplă în aer când izbucnește un război: cum continuă să zboare avioanele de pasageri în timpul conflictelor

În ultimele două săptămâni, în timp ce drone și rachete au survolat Iranul și zona Golfului, controlorii de trafic aerian au fost nevoiți să ghideze avioanele de pasageri pe rute mai sigure, dar mult mai aglomerate, aflate la marginea zonelor de conflict. Cu o simplă privire pe hărțile de monitorizare a zborurilor se poate observa cât de intens a devenit traficul aerian deasupra unor țări precum Egipt sau Georgia, relatează BBC. 

Controlorii lucrează în echipă, fiecare fiind responsabil de o anumită porțiune de spațiu aerian și fiind într-o permanentă coordonare cu colegii privind intrarea și ieșirea aeronavelor din zonele pe care le supraveghează.

În mod normal, un controlor gestionează aproximativ șase avioane simultan. În perioade de conflict însă, numărul acestora se poate dubla.

„Creierul poate susține un asemenea nivel de concentrare intensă doar 20-30 de minute”, explică Brian Roche, fost controlor de trafic aerian.

Acesta a lucrat 18 ani în domeniu, mai întâi pentru Forțele Aeriene Regale, în mai multe țări, apoi în Londra, unde a făcut parte dintr-o unitate specializată în gestionarea apelurilor de urgență ale aeronavelor.

În perioadele aglomerate, sunt aduși mai mulți controlori pentru a face față volumului crescut de trafic, iar schimburile sunt mai scurte pentru a evita suprasolicitarea.

De obicei, un schimb durează între 45 și 60 de minute, urmat de o pauză de 20-30 de minute. În situații de conflict, însă, controlorii pot lucra doar 20 de minute, urmate de pauze de aceeași durată.

Tragedii aviatice în zone de război

„În acest moment, controlorii lucrează în ture incredibil de solicitante și gestionează un volum uriaș de trafic”, spune Roche.

Riscurile sunt reale, iar tragediile din trecut arată cât de periculos poate deveni spațiul aerian în astfel de condiții. În 2014, un avion Malaysia Airlines a fost doborât în estul Ucrainei de o rachetă de fabricație rusească, toate cele 298 de persoane aflate la bord pierzându-și viața.

La acel moment, conflictul din zonă era considerat de intensitate redusă, însă luptele se extinseseră recent și în spațiul aerian, mai multe aeronave militare fiind deja doborâte.

Un alt incident a avut loc recent în vestul Irakului, unde șase membri ai echipajului american au murit după prăbușirea unui avion de realimentare. Aeronava participa la operațiuni ale SUA în regiune, iar autoritățile au precizat că accidentul nu a fost cauzat de un atac.

„Sunt situații normale, pentru care suntem instruiți”

Atunci când spațiul aerian este închis brusc sau devine aglomerat, controlorii trebuie să comunice rapid cu piloții pentru a stabili rute alternative, nivelul de combustibil și aeroporturile disponibile pentru aterizare. În același timp, aceștia trebuie să se asigure că aeronavele sunt menținute la distanțe sigure, atât pe verticală, cât și pe orizontală, pentru a evita turbulențele generate de avioanele mari.

Astfel, aeronavele mai mici sunt deviate sau li se oferă spațiu suplimentar, iar în unele cazuri sunt nevoite să își modifice complet traseul.

Închiderea bruscă a spațiului aerian este însă relativ rară, spune un pilot cu peste 20 de ani de experiență, care a dorit să rămână anonim pentru acest material, conform sursei citate. Acesta explică faptul că majoritatea companiilor aeriene își planifică din timp rutele, evitând zonele riscante, fie că este vorba despre vreme nefavorabilă sau conflicte.

„Știam cu toții că tensiunile din Orientul Mijlociu vor escalada. Nu era o chestiune de dacă, ci de când”, spune pilotul.

Pe lângă rutele alternative, piloții încearcă să transporte și cantități mai mari de combustibil, pentru a putea reveni la aeroportul de plecare sau pentru a ateriza pe un aeroport mai îndepărtat, dacă situația o impune.

„Sunt situații normale, pentru care suntem instruiți. Nu e ca un ambuteiaj care scapă de sub control”, explică acesta, subliniind că procedurile stricte previn apariția haosului.

„Partea de siguranță este esențială”

Aceeași stare de calm organizat este transmisă și echipajelor de cabină, dar și pasagerilor. Un însoțitor de bord care operează zboruri lungi spune că astfel de perioade evidențiază rolul esențial al echipajului, mai ales în relația cu pasagerii anxioși.

„Mulți cred că rolul nostru se rezumă la a întreba dacă vor pui sau vită la masă, dar partea de siguranță este esențială. Servirea vine abia după ce totul este sub control”, spune aceasta.

Modificarea rutelor și întârzierile frecvente afectează însă echilibrul dintre viața profesională și cea personală pentru piloți și însoțitori de bord. În ultima perioadă, unele companii aeriene au fost nevoite să introducă escale suplimentare, deoarece nu mai pot survola direct anumite zone, precum Iranul.

Chiar și așa, membrii echipajelor spun că aceste provocări fac parte din natura meseriei.

„Este mai mult decât un job, este un stil de viață. Suntem ca o mare familie, uniți de aceeași pasiune pentru zbor”, mai spune însoțitoarea de bord.

Editor : C.S.