Președintele rus Vladimir Putin, cu intenția de a profita de apărarea aeriană a Ucrainei, grav slăbită, intensifică o campanie de bombardamente care, în opinia sa, va forța Kievul să capituleze în privința unor cereri teritoriale cheie ale sale, poate chiar până în această iarnă, au afirmat membri ai elitei ruse și analiști, relatează The Washington Post.
În cele 10 zile de când directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită rară și neașteptată la Moscova, forțele ruse și-au intensificat campania cu rachete și drone cu propulsie, vizând infrastructura civilă, inclusiv rețelele de energie și de alimentare cu apă, supermarketurile și depozitele de alimente.
Vineri, în contextul în care se așteaptă ca emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner să viziteze Moscova și Kievul în zilele următoare pentru a încerca să relanseze negocierile de pace blocate, o dronă rusă a lovit sediul central al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a calificat atacul drept „o escaladare majoră”.
În timp ce economia rusă se deteriorează și nemulțumirea populației crește, Putin și-a exprimat săptămâna aceasta încrederea în evoluția războiului.
„Nu am nicio îndoială că inamicul se va prăbuși”, a declarat el jurnaliștilor ruși. Declarațiile sale par să confirme analizele potrivit cărora vizita lui Ratcliffe nu numai că nu a reușit să-l convingă pe liderul rus să pună capăt războiului, ci ar fi putut chiar să-i întărească hotărârea de a evita un armistițiu și de a continua să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să cedeze teritorii Moscovei.
La Moscova, Ratcliffe i-a avertizat pe omologii săi din serviciile secrete ruse că intensificarea războiului ar avea efecte negative, a relatat sursa citată. El a îndemnat la reluarea negocierilor, susținând că poziția Rusiei era slabă și că se va deteriora și mai mult, potrivit a trei persoane la curent cu discuțiile sale.
Însă, după întâlniri, Ratcliffe a considerat că a transmis mesajul dorit, „dar fără a produce vreun efect”, a declarat o a patra persoană familiarizată cu situația. Rusia a perceput vizita ca „o încercare de a-l convinge pe Putin să se oprească, dar Putin a interpretat-o ca pe un semn de slăbiciune”, a spus această persoană.
„Mesajul a fost: Lucrurile nu merg prea bine pentru tine. E timpul să discutăm. Hai să găsim o soluție, pentru că situația ta se va înrăutăți și mai mult peste șase luni, peste 12 luni”, a spus una dintre persoane.
CIA a refuzat să comenteze cu privire la călătoria lui Ratcliffe.
Răspunsul lui Putin la această vizită a părut să se manifeste prin atacurile aeriene neîncetate, desfășurate zi și noapte, asupra Ucrainei, precum și prin declarațiile sale de la o conferință regională de securitate din Kârgâzstan, unde s-a întâlnit cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și și-a exprimat sprijinul față de Teheran în războiul său cu Statele Unite.
Intensificarea atacurilor Rusiei asupra Kievului și a altor orașe ucrainene de la vizita lui Ratcliffe „ar putea fi un fel de semnal adresat Washingtonului că Rusia continuă operațiunea ofensivă și că nu este nevoie să-și schimbe poziția și să devină mai flexibilă”, a declarat un academician rus apropiat unor diplomați ruși de rang înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile legate de securitate.
Au existat speculații conform cărora vizita lui Ratcliffe ar fi avut și scopul de a descuraja Rusia să acorde ajutor Iranului.
Însă scopul vizitei a fost „în primul rând legat de Ucraina și de încercarea de a-i convinge pe ruși că, dacă obiectivul lor în negocieri este să-i determine pe ucraineni să renunțe la Donbas, atunci acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla”, a declarat un oficial occidental la curent cu discuțiile.
Mesajul a fost: „Nu este deloc în interesul vostru să continuați să faceți asta”, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre chestiuni diplomatice sensibile.
Avansul militar al Rusiei în Ucraina s-a oprit practic, iar bugetul țării a ajuns într-o situație din ce în ce mai dificilă, deficitul crescând vertiginos până la 74,4 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie, adică 2,8% din PIB-ul său, depășind cu mult previziunea inițială a guvernului de 1,6% pentru acest an.
Anxietatea financiară a crescut, determinând rușii să retragă miliarde din sistemul bancar al țării, iar creanțele neîncasabile sunt în creștere în urma unui boom al creditării companiilor, coordonat de guvern, menit să stimuleze producția militară. Mai mulți membri de rang înalt ai elitei ruse au avertizat public împotriva prelungirii războiului.
Ratcliffe și-a exprimat punctul de vedere în cadrul întâlnirii pe care a avut-o săptămâna trecută cu șeful Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, Alexander Bortnikov, un membru influent al cercului restrâns al lui Putin — care s-a dovedit anterior eficient în coordonarea schimburilor de prizonieri între SUA și Rusia, au afirmat două persoane la curent cu discuțiile.
„Este, de fapt, prima dată când se face o încercare serioasă de a stabili acest tip de contact într-un mod mai formal”, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu discuțiile. „Dacă încerci să ajungi în cercul restrâns, Bortnikov este probabil una dintre cele mai importante persoane”.
Bortnikov este considerat a avea o legătură mai directă cu Putin, având în vedere trecutul său în KGB și respectul pe care îl manifestă față de serviciile de informații, a mai spus una dintre surse.
Însă, potrivit unor membri ai elitei ruse și ai unor analiști, evaluarea lui Ratcliffe era foarte departe de viziunea lui Putin asupra situației. Iar dacă directorul CIA spera că mesajul său va duce la o întâlnire cu Putin, era sortit să fie dezamăgit, au afirmat analiștii ruși.
Ideea că Rusia pierde războiul și că ar fi mai bine să se pună capăt conflictului acum „nu l-a interesat pe Putin să o discute”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Center. Putin „este convins că învinge în război și, indiferent cât timp va dura, crede că, la un moment dat, Ucraina va ceda, iar Rusia nu va mai fi nevoită să lupte”.
În ciuda declarației făcute joi, conform căreia vede o șansă de a ajunge la un acord de pace negociat, Putin nu este interesat de nicio propunere de încetare a focului bazată pe linia frontului actuală, a afirmat academicianul rus.
„Mi se pare că preluarea controlului asupra întregului Donbas este condiția preliminară minimă pentru orice negocieri viitoare”, a declarat Stanovaya. „Această sarcină a fost menționată de multe ori de către președinte și de alți oficiali. Va fi foarte dificil să ne abatem de la acest obiectiv”.
„Conducerea rusă consideră că dispune de suficiente mijloace pentru a controla escaladarea conflictului”, a adăugat academicianul. „Fiecare atac al Ucrainei poate primi un răspuns sub forma unui atac care provoacă pagube mai mari decât cele suferite de Rusia”.
Joi, Putin a recunoscut că guvernul nu fusese pregătit pentru atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice a Rusiei, care au dus la o scădere bruscă a producției de combustibil și au declanșat cea mai gravă criză a combustibilului de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
„Am făcut o greșeală”, a spus el, în cadrul Forului Economic de la Vladivostok, recunoscând că rușii ar trebui să fie pregătiți pentru o penurie prelungită de benzină.
Însă liderul rus a insistat că o escaladare suplimentară din partea Kievului — inclusiv amenințările lansate săptămâna aceasta de președintele ucrainean Volodimir Zelenski de a închide spațiul aerian al Rusiei pentru aviația civilă prin trimiterea unor roiuri de drone — este sortită eșecului, afirmând că Ucrainei nu a făcut decât să deschidă „cutia Pandorei” prin atacarea infrastructurii civile rusești.
Putin, într-un discurs ținut în Kârgâzstan, l-a acuzat pe Zelenski de „terorism”, adăugând: „Nu se negociază cu teroriștii”.
Înaintarea forțelor ruse către granițele administrative ale Donbasului, regiunea cu o centură de fortărețe de importanță strategică din estul Ucrainei, a fost blocată de câteva luni. Însă o creștere recentă a prețurilor petrolului, determinată de reluarea conflictului dintre Iran și Statele Unite, i-a dat un impuls lui Putin.
Acest lucru a permis conducerii ruse să creadă că poate încă să reziste mai mult decât Ucraina, chiar dacă economistul-șef al uneia dintre cele mai mari bănci de stat din Rusia a avertizat public că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei atâta timp cât Kievul este susținut de Occident, a declarat un director de afaceri din Moscova.
„În interiorul Kremlinului există opinia că încă câteva luni de război nu reprezintă o problemă pentru Rusia și pentru economia rusă, dar pentru Ucraina este o problemă uriașă”, a declarat omul de afaceri, care a vorbit sub condiția anonimatului, de teamă să nu atragă mânia guvernului.
„Putin speră că timpul este încă de partea lui — pentru că, în ciuda problemelor legate de combustibil și a nemulțumirii tot mai mari față de război, populația Rusiei nu este la fel de dispusă să protesteze ca cea a Ucrainei”, a declarat omul de afaceri.
„Conducerea rusă consideră că, dacă va bombarda infrastructura energetică și rețelele de alimentare cu apă din regiunile din jurul Kievului, acest lucru va duce la nemulțumirea maximă a populației, iar guvernul va fi obligat să pună capăt războiului”, a adăugat el. Campania de bombardamente „este singura posibilitate pe care o are Rusia de a face ceva — deoarece distrugerea armatei ucrainene cu resursele de care dispune în prezent este extrem de dificilă”.
Pe măsură ce Rusia profită de epuizarea stocurilor de sisteme Patriot și de apărare aeriană, la Kiev cresc temerile privind o eventuală penurie de alimente pe măsură ce se apropie iarna. „Am putea să ne îndreptăm spre un dezastru umanitar total”, a declarat un oficial ucrainean, care, la fel ca și alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile.
Kievul se confruntă cu propriile sale dificultăți financiare. Guvernul caută de urgență o finanțare suplimentară de 27 de miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, în încercarea de a acoperi un deficit din bugetul său de apărare.
Putin ar putea miza, de asemenea, pe schimbarea tendințelor politice din Occident. La alegerile regionale din Germania din acest weekend, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care are simpatii față de Rusia, se preconizează că va obține rezultate bune. Lidera de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, înregistrează o creștere în sondaje în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
„Occidentul devine din ce în ce mai slab și suferă schimbări politice la nivel intern”, a afirmat Stanovaya. „Putin consideră cu adevărat că circumstanțele se schimbă în favoarea sa”.
Însă prelungirea conflictului rămâne o situație riscantă pentru Putin, existând riscul ca penuria de combustibil să se agraveze, prețurile de consum să crească și să izbucnească proteste publice.
„Nu este clar dacă Putin înțelege acest lucru”, a spus directorul executiv din Moscova. „Șeful FSB care s-a întâlnit cu Ratcliffe probabil că înțelege. Dar nu se va duce la Putin să-l convingă să accepte un acord de pace pe linia frontului actuală”.
Citește și:
Șeful spionajului rus afirmă că riscul ca un conflict să se extindă în Eurasia este „destul de real”: „Un motiv de îngrijorare extremă”
Vladimir Putin intenționa să se întâlnească cu șeful CIA, dar s-a răzgândit după ce a aflat scopul deplasării la Moscova (presă)
Editor : A.M.G.
