Un război de uzură în Iran a epuizat atât de grav potențialul militar american, încât analiștii chinezi pun deschis la îndoială capacitatea Washingtonului de a apăra Taiwanul. Această schimbare de perspectivă amenință să submineze pârghiile de influență ale președintelui american Donald Trump în cadrul summitului de mare miză de săptămâna viitoare cu liderul suprem al Chinei, Xi Jinping, relatează The New York Times.
De la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie, Statele Unite au consumat aproximativ jumătate din stocul de rachete de croazieră stealth cu rază lungă de acțiune și au lansat de aproximativ zece ori mai multe rachete de croazieră Tomahawk decât achiziționează în prezent anual, potrivit estimărilor interne ale Departamentului Apărării și ale unor oficiali din Congres.
În viziunea unor analiști militari și geopolitici chinezi, războiul nu s-a limitat la epuizarea stocurilor de muniție ale Statelor Unite, ci a zdruncinat și aura de supremație a Americii. Aceștia susțin că războiul a scos la iveală o deficiență majoră a strategiei militare americane: incapacitatea de a produce arme suficient de repede pentru a-și reface arsenalul într-un conflict intens și de lungă durată.
Această epuizare „a diminuat semnificativ capacitatea armatei americane de a-și proiecta puterea de luptă, scoțând la iveală deficiențele hegemoniei sale militare globale”, a declarat Yue Gang, colonel în rezervă al Armatei Populare de Eliberare, într-un interviu.
Astfel de argumente contribuie la alimentarea unei narațiuni în rândul comentatorilor chinezi cu poziții dure, și posibil chiar în cadrul guvernului, potrivit căreia forțele americane nu ar mai putea apăra în mod eficient Taiwanul în cazul în care Statele Unite și China ar intra vreodată în război pentru această insulă autonomă. Logica naționaliștilor chinezi este că, întrucât Statele Unite nu au reușit să obțină o victorie rapidă împotriva Iranului, o putere militară regională, atunci ar avea, cel mai probabil, și mai puține șanse de succes împotriva Chinei, pe care analiștii o consideră un rival de aceeași anvergură.
Din această perspectivă, impasul dintre SUA și Iran îi slăbește poziția lui Trump în perspectiva discuțiilor cu Xi de săptămâna viitoare.
„Inițial, Trump intenționa să viziteze China cu aerul unui învingător, profitând de poziția sa pentru a intensifica presiunea asupra Chinei”, a declarat Yue Gang. „Acum însă, având în vedere că războiul a ajuns într-un impas și campania militară s-a blocat, el se află într-o situație dificilă”.
Liderul de la Casa Albă, a adăugat el, „nu va mai putea da dovadă de aceeași aroganță”.
Se preconizează că Donald Trump va încerca să încheie acorduri cu Xi Jinping pentru a contribui la reducerea deficitului comercial al Statelor Unite cu China. Acestea ar putea include angajamente din partea Beijingului de a achiziționa mai multă soia americană și avioane Boeing. De asemenea, liderul american îl va presa pe Xi în legătură cu achizițiile continue de petrol iranian de către China, a declarat miercuri Jamieson Greer, reprezentantul comercial al Statelor Unite, pentru Bloomberg TV.
China, la rândul său, dorește să-și stabilizeze relațiile cu administrația Trump și să prelungească armistițiul comercial pentru a se concentra pe revitalizarea economiei sale și pe dezvoltarea propriilor tehnologii.
Beijingul dorește ca administrația Trump să-și reducă sprijinul acordat Taiwanului. În luna februarie, Xi l-a avertizat pe Trump că Beijingul „nu va permite niciodată separarea Taiwanului de China”, îndemnându-l să trateze cu „prudență” vânzările de arme ale Statelor Unite către insulă. (De atunci, administrația Trump a amânat anunțarea unui pachet de vânzări de arme către Taiwan pentru a nu-l supăra pe liderul chinez.)
Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a lăsat să se înțeleagă că Beijingul ar putea căuta o soluție de ieșire din impas. Într-o convorbire telefonică purtată luna trecută cu secretarul de stat Marco Rubio, Wang a făcut apel la China și Statele Unite să „deschidă noi perspective” în ceea ce privește problema Taiwanului, fără a intra însă în detalii.
Un „gigant șchiop”
Înaintea summitului, ambele țări au încercat să mențină o atitudine neutră, deși tensionată. China a adoptat o poziție prudentă în ceea ce privește războiul SUA - Israel împotriva Iranului, un conflict pe care susține că l-a contestat încă de la început. Momentul în care Xi s-a apropiat cel mai mult de a-l critica pe Trump, fără a-l numi explicit, a fost atunci când a denunțat încălcarea dreptului internațional ca fiind o „întoarcere la legea junglei”.
Efortul de a adopta o atitudine conciliantă, cel puțin pentru moment, ar putea explica de ce agențiile de presă de stat chineze au fost rezervate în comentariile lor cu privire la vulnerabilitățile militare ale Statelor Unite ca urmare a războiului din Iran.
Rapoartele și comentariile menționează epuizarea stocurilor de rachete și redistribuirea resurselor americane, dar, în general, nu merg până la a prezenta războiul ca fiind benefic din punct de vedere strategic pentru China, a declarat Manoj Kewalramani, directorul departamentului de studii indo-pacifice al Institutului Takshashila din Bangalore, India, care monitorizează mass-media chineză.
O excepție notabilă a fost un articol publicat în Qiushi, principala revistă a Partidului Comunist, în care se susținea că războiul „a epuizat resursele strategice ale Statelor Unite, ceea ce ar putea pune țara într-o situație precară”. O altă excepție a fost un editorial din Global Times, un ziar naționalist controlat de Partidul Comunist, în care se afirma că, dacă armata americană nu ar mai fi capabilă să-și desfășoare forțele militare în întreaga lume, ar deveni un „gigant șchiop”.
Hu Xijin, influentul fost redactor-șef al ziarului „Global Times”, a afirmat că problemele din lanțul de aprovizionare cu muniție al Statelor Unite, scoase la iveală de război, au oferit Beijingului nu doar un avantaj material, ci și unul psihologic în orice eventual război pentru Taiwan.
„Dacă privim situația ca pe un joc strategic de încredere între China și Statele Unite în legătură cu Strâmtoarea Taiwan — un joc de șah, ca să zicem așa — Statele Unite sunt pe punctul de a-și pierde toate piesele”, a declarat Hu într-un interviu.
Casa Albă și oficialii militari americani resping ideea că operațiunile din Orientul Mijlociu ar fi subminat poziția Washingtonului în Asia. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că descurajarea Chinei „prin forță” se numără printre cele patru priorități principale ale Departamentului Apărării.
Întrebat în cadrul unei audieri la Senat luna trecută dacă redirecționarea resurselor către Orientul Mijlociu slăbește capacitatea de pregătire militară a SUA în Pacific, amiralul Samuel J. Paparo Jr., șeful Comandamentului Indo-Pacific al armatei, a declarat: „Nu văd ca acest lucru să afecteze în mod real capacitatea noastră de a descuraja China”.
Desigur, există numeroase întrebări cu privire la gradul de pregătire militară al Chinei. Nu numai că Armata Populară de Eliberare nu a fost pusă la încercare în lupte majore de aproape cinci decenii, dar conducerea sa de vârf a fost aruncată în haos de epurările politice și de măsurile de combatere a corupției.
În comparație, armata americană și-a demonstrat puterea prin eliminarea liderilor de la Teheran, preluarea controlului asupra spațiului aerian iranian și trimiterea forțelor speciale pe teritoriul inamic pentru a salva un pilot.
„Statele Unite și-au demonstrat cu mare succes capacitățile militare într-un mod pe care China ar trebui să îl considere credibil”, a declarat Drew Thompson, fost oficial al Pentagonului și actualmente cercetător principal la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.
Thompson a avertizat, de asemenea, că nu este indicat să se compare conflictul din Iran cu un război pentru Taiwan. În cazul unei intervenții în apărarea insulei, Statele Unite s-ar baza în mare măsură pe rachetele antinavale – care au fost folosite cu moderație împotriva Iranului – pentru a lovi o flotă de invazie chineză.
Citește și: Analiza CIA care subminează optimismul lui Donald Trump. Cât timp poate rezista Iranul blocadei navale impuse de SUA
Un mesaj adresat aliaților SUA
Chiar și fără a intra în război, China poate invoca dificultățile cu care se confruntă administrația Trump și le poate transmite aliaților SUA din Asia că nu se poate conta pe Washington ca garant al securității.
„Atunci când aliații se confruntă cu incertitudini legate de desfășurarea trupelor și de întârzierile în livrarea echipamentelor, acest lucru ridică inevitabil semne de întrebare cu privire la fiabilitatea și consecvența garanțiilor de securitate oferite de SUA în regiune”, a declarat Wang Dong, director executiv al Institutului pentru Cooperare și Înțelegere Globală de la Universitatea din Beijing.
Statele Unite, a adăugat el, „se confruntă cu limitele prezenței sale militare la nivel mondial”.
Este posibil ca, în cele din urmă, războiul din Iran să încurajeze China să adopte o atitudine mai fermă în Asia, recurgând la tactici de tip „zonă gri” — acțiuni agresive care nu ajung însă să provoace un război total. De exemplu, în ultimele luni, China a construit o insulă în apele disputate de pe coasta Vietnamului, care îi va permite să-și consolideze controlul asupra Mării Chinei de Sud.
Este puțin probabil ca Beijingul să accelereze planurile de invadare a Taiwanului, a declarat Brian Hart, cercetător în cadrul China Power Project al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Un astfel de plan s-ar baza în primul rând pe „factori politici”, cum ar fi o mișcare bruscă a teritoriului insular de a-și declara independența oficială, a afirmat el.
Citește și:
Războiul din Iran și calculele Chinei legate de Taiwan. „Boala păcii” este cel mai slab punct al Beijingului în cazul unei invazii
Editor : A.M.G.
