Analiză De la aliat la povară politică. De ce liderii naționaliști din Europa se delimitează de Donald Trump. „Îi întorc spatele”
Pentru dreapta populistă europeană, sprijinul președintelui american Donald Trump era odată considerat un atu politic. Acum nu mai este așa. Timp de ani de zile, liderii naționaliști de pe întreg continentul au tratat sprijinul președintelui american ca pe o dovadă că politica lor a căpătat o dimensiune globală. Însă, în perspectiva alegerilor importante din 2027, inclusiv în Italia, Franța și Polonia, mulți își reevaluează valoarea acestui sprijin transatlantic, arată, într-o analiză, Politico.
Imaginea lui Trump în Europa s-a deteriorat - afectată de războaiele sale tarifare, de amenințările împotriva Groenlandei și de un război împotriva Iranului care a dus la creșterea prețurilor la energie. Intervențiile sale, odată binevenite de aliații săi ideologici, sunt acum considerate ca fiind „explozivi politici”: susceptibile să îndepărteze alegătorii moderați, să divizeze electoratul naționalist și să ofere muniție adversarilor lor.
Un exemplu elocvent este prim-ministrul italian Giorgia Meloni, considerată odată cea mai proeminentă aliată a președintelui american în Europa. După ce Trump a afirmat că ea l-ar fi „implorat” să facă o fotografie cu el la summitul G7 de săptămâna trecută, Meloni a exprimat cu voce tare ceea ce sondajele arată de luni de zile.
Ignorând o postare de pe rețelele sociale în care Trump spunea că „se descurcă prost în Italia din punct de vedere al popularității”, prim-ministrul a replicat: „Faptul că sunt prietena dumneavoastră cu siguranță nu m-a ajutat.”
„În orice caz, popularitatea mea nu este treaba dumneavoastră”, a adăugat ea. „Vă sugerez să vă concentrați asupra popularității dumneavoastră.”
În Franța, Jordan Bardella - liderul partidului de extremă dreapta Raliul Național și unul dintre favoriții la alegerile prezidențiale - face același calcul. Într-un interviu acordat săptămâna trecută publicației Politico, acesta a respins categoric sprijinul lui Trump și a descris comportamentul președintelui american drept „imprevizibil”.
Chiar dacă personalitățile de frunte ale administrației Trump și-au arătat sprijinul față de partidele naționaliste din Europa, susținerea președintelui american a devenit un „cadou otrăvit”, a declarat Jean-Yves Dormagen, președintele institutului de sondaje Cluster17.
„Trump creează cu adevărat o problemă pentru acești lideri”, a afirmat el. Deși electoratul lor este împărțit în privința lui Trump, aceștia îl percep din ce în ce mai mult ca pe o amenințare, a adăugat el.
Un sondaj realizat în ianuarie de Cluster17 în șapte țări ale UE a arătat că, deși alegătorii de dreapta aveau o părere mai bună despre Trump decât populația generală, doar o minoritate dintre ei îl considerau „un prieten al Europei” - 18% dintre alegătorii partidului Adunarea Națională al lui Bardella, 23% dintre alegătorii partidului Frații Italiei al lui Meloni și 25% dintre susținătorii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Într-un sondaj Politico, realizat de Public First în iunie, doar 31% dintre alegătorii AfD și 36% dintre alegătorii Raliului Național au fost de acord că SUA sunt „un aliat de încredere”.
În Marea Britanie, Trump a devenit o povară pentru partidul populist de dreapta Reform UK al lui Nigel Farage, în special în rândul alegătorilor indeciși. Același lucru este valabil și în Franța, unde președintele SUA este nepopular în rândul alegătorilor de centru-dreapta pe care Raliul Național încearcă să-i câștige de partea sa, a afirmat Dormagen.
Ceea ce face ca această reacție negativă să fie deosebit de incomodă pentru Washington este faptul că politicienii care se distanțează de Trump sunt tocmai cei pe care administrația sa a încercat să-i atragă de partea sa.
În Strategia sa de Securitate Națională publicată anul trecut, Casa Albă a salutat „influența crescândă a partidelor patriotice europene”. În lunile care au urmat, administrația a susținut această retorică prin declarații publice de susținere de mare impact și prin demersuri în culise adresate tocmai mișcărilor care acum consideră că Trump le-ar putea costa voturi.
Într-unul dintre cele mai mediatizate exemple, vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a deplasat în Ungaria pentru a-l susține pe fostul prim-ministru Viktor Orbán în campania sa de realegere din aprilie, afirmând că acesta era „lucrul corect de făcut”.
Însă, după ce mandatul de 16 ani al liderului maghiar s-a încheiat cu o înfrângere zdrobitoare, majoritatea liderilor de extremă dreaptă care vizează funcțiile politice de vârf de anul viitor își reconsideră poziția față de Trump sau o schimbă complet.
Sfârșitul unei idile politice
Schimbarea este deosebit de vizibilă în Italia și Germania, unde extrema dreaptă a fost, de-a lungul timpului, foarte deschisă față de președintele SUA.
Meloni a fost unul dintre primii lideri europeni care l-au felicitat pe Trump pentru realegerea sa din 2024. Iar când acesta a declanșat un război comercial transatlantic, ea s-a prezentat rapid ca o potențială punte de legătură între o Europă îngrozită și președintele cu atitudine agresivă.
La început, relația lor era plină de entuziasm. La o întâlnire de la Casa Albă din aprilie anul trecut, Trump a numit-o „o persoană foarte specială” și a acceptat o invitație la Roma - unde nu s-a dus niciodată. Revenind la prezent, cei doi își adresează acum public critici acide, după ce Meloni a refuzat să permită avioanelor de război americane implicate în războiul din Iran să utilizeze bazele militare italiene.
Între timp, în Germania, războiul din Iran a agravat o criză de încredere între Trump și extrema dreaptă, care se contura deja înainte de conflict. În primăvara acestui an, liderii AfD au îndemnat funcționarii partidului să reducă vizitele în SUA în perspectiva unor alegeri regionale cheie.
Totuși, nu toți liderii de dreapta din Europa își reevaluează public relația. Partidul populist de dreapta din Polonia, Lege și Justiție, continuă să cultive legături cu Trump. Varșovia, care se îndreaptă către alegeri parlamentare anul viitor, este un aliat politic și militar apropiat al SUA și unul dintre cei mai mari cumpărători europeni de arme americane pentru forțele sale armate în plină expansiune.
Președintele Karol Nawrocki, susținut de „Legea și Justiția”, încearcă să-și valorifice legăturile cu Trump în lupta sa împotriva prim-ministrului Donald Tusk, care deține cea mai puternică funcție din țară.
Pentru partidul Lege și Justiție, „este mai avantajos decât riscant să aibă relații foarte bune cu Donald Trump, din multe motive”, a declarat Wojciech Szacki, șeful departamentului politic al grupului de reflecție Polityka Insight. „Le oferă un anumit avantaj în politica internă, deoarece președintele Poloniei este singura persoană care are acces la Casa Albă în acest moment.”
La o conferință de presă ținută vineri la Varșovia, liderul partidului Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński, a lăudat „relațiile excelente ale lui Nawrocki cu președintele american” și a salutat presupusul „succes” al eforturilor Poloniei de a obține o bază militară permanentă a SUA.
„Majoritatea polonezilor încă consideră că ceea ce ne asigură siguranța este prezența soldaților americani în Polonia”, a spus Szacki.
În sondajul Cluster17, 17% dintre toți respondenții polonezi au afirmat că Trump este „un prieten al Europei” - cel mai mare procent dintre cele șapte țări ale UE incluse în sondaj.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
