Adoptarea unei legi controversate a declanșat critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, după ce autoritățile din Slovenia au decis să declare „zone de risc” mai multe cartiere locuite de romi. Noua legislație permite poliției să efectueze percheziții fără mandat și să folosească mijloace de supraveghere extinse în aceste zone.
Guvernul Sloveniei a fost acuzat că transformă cartierele rome în „zone de securitate” după adoptarea unei legi care conferă poliției puteri de a percheziționa și supraveghea locuințe în așa-numitele zone „cu risc ridicat”, relatează The Guardian.
La miezul nopții de luni, parlamentul țării a aprobat „legea Šutar”, numită după Aleš Šutar, care a fost ucis într-o altercație cu un tânăr rom de 21 de ani, după ce a mers în grabă la un club de noapte în urma unui apel disperat de la fiul său. Incidentul petrecut luna trecută în fața clubului LokalPatriot din Novo Mesto, în sudul Sloveniei, a dus la proteste masive de stradă, la desfășurarea poliției în cartierele rome și la demisia a doi miniștri.
Prim-ministrul Robert Golob, din partidul de centru-stânga Libertatea, a răspuns promițând noi măsuri de securitate, pe care le-a descris drept „neîndreptate împotriva vreunui grup etnic anume, ci împotriva criminalității în sine”. Însă criticii au afirmat că schimbările sunt discriminatorii și „tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare la adresa securității”.
Ce prevede noua lege de securitate publică
Legea privind măsurile urgente pentru asigurarea securității publice, introdusă pentru prima dată la două săptămâni după moartea lui Šutar, a fost atenuată înainte de votul final de luni, dar a păstrat o serie de clauze controversate.
Poliția va putea, fără ordin judecătoresc, să intre într-o proprietate sau într-un mijloc de transport aflat într-o „zonă cu risc de securitate” dacă „este inevitabil necesar, pentru protecția persoanelor, să confiște imediat arme de foc”.
Poliția va putea, de asemenea, folosi mijloace tehnice pentru fotografiere și înregistrare, precum drone sau sisteme de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare, dacă viețile oamenilor sau proprietățile sunt considerate în pericol.
Conform legislației, „zonele cu risc de securitate” vor fi delimitate geografic de către directorul general al poliției sau directorul administrației polițienești, pe baza unei evaluări de securitate.
Legea provoacă îngrijorare la nivel european
Mensur Haliti, vicepreședinte al Fundației Roma pentru Europa, a declarat că legea este discriminatorie și a cerut Comisiei Europene să o examineze: „Această lege transformă întregi cartiere în zone de securitate, iar pe locuitorii lor în categorii de risc. Scade costul politic al țintirii celor deja excluși de la participare politică liberă și corectă, pentru câștig politic”.
„Slovenia a făcut ceva ce Europa rareori admite că se întâmplă în interiorul uniunii: a adoptat o lege care tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare la adresa securității. O uniune care permite fricii să devină politică internă nu-și poate certa vecinii în privința democrației și a statului de drept. Dacă Europa nu își poate respecta propriile standarde în interior, nu le poate cere cu credibilitate în exterior”, a mai spus el.
O coaliție de stânga a partidelor politice a refuzat să participe la procedurile parlamentare, descriind legea drept represivă. Totuși, există dovezi ale unui nivel ridicat de sprijin public pentru aceasta. Un sondaj Mediana pentru RTV Slovenia a arătat că peste 60% dintre respondenți și-au exprimat acordul cu reacția guvernului.
Legea a fost adoptată înaintea alegerilor naționale din martie, în care partidul lui Golob riscă să fie înlăturat de Partidul Democrat Sloven de dreapta-naționalist, condus de fostul prim-ministru Janez Janša.
Editor : M.I.
