Cele două zone cruciale din Arctica pentru care NATO și Rusia se vor lupta în orice viitor război. „O problemă pentru întreaga alianță”
Pentru țările nordice, atenția sporită acordată în ultimul timp securității în regiunea arctică și obsesia președintelui american Donald Trump legată de Groenlanda reprezintă ocazia perfectă pentru a readuce discuția geopolitică în direcția pe care și-o doresc: pericolul venit din partea Rusiei. Statele din nordul Europei au privit cu îngrijorare cum Rusia și-a extins prezența militară în Arctica și cer mai multă implicare din partea alianței NATO.
Peninsula Kola din Rusia este cea mai intens militarizată zonă din Arctica și joacă un rol critic în doctrina nucleară a Moscovei. Cea mai scurtă traiectorie de zbor a unui proiectil lansat din Kola înspre orașe majore de pe ambele coaste ale Statelor Unite traversează regiunea arctică, prin apropiere de Polul Nord și Groenlanda.
„O rachetă balistică intercontinentală coboară cu o viteză de 7 kilometri pe secundă și face 18 minute de la lansare până ajunge într-un oraș mare din SUA”, a avertizat ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, într-un interviu pentru Financial Times.
Din cauza acestei amenințări grave, Sandvik susține că securitatea în Arctica este „o problemă de apărare teritorială pentru Washington, pentru Londra, pentru Paris, pentru Berlin, pentru toată alianța”.
Cu toate că a creat și multe tensiuni prin modul agresiv în care a luat în vizor Groenlanda, Trump a mutat atenția alianței NATO asupra regiunii arctice - ceva ce țările nordice au încercat să facă de zeci de ani.
„NATO trebuie să se implice mai mult în Arctica”, a fost și mesajul premierului Danemarcei, Mette Frederiksen. „Apărarea și securitatea în Arctica reprezintă o problemă pentru întreaga alianță.”
Rusia are acum peste 40 de instalații militare pe coasta Oceanului Arctic
Aproape toate statele arctice, inclusiv Rusia, și-au redus prezența militară în regiune după încheierea Războiului Rece. Statele Unite au închis mai mult baze militare în Groenlanda și Islanda.
Însă, Rusia a lansat un proces de revitalizare economică și militară a teritoriilor sale arctice, sub comanda președintelui Vladimir Putin, începând din anii 2000’, mult mai devreme decât puterile occidentale.
Rusia controlează cam jumătate din teritoriile și apele din Arctica, ceea ce îi oferă un mare avantaj în fața celorlalte șapte țări care au o prezență în această regiune: SUA, Canada și cele cinci țări nordice – Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda.
Rusia are acum peste 40 de instalații militare pe coasta Oceanului Arctic, inclusiv baze militare, aerodromuri, stații radar și porturi. Principala bază navală a Flotei de nord a Rusiei se află în portul din Severomorsk, Peninsula Kola, de unde marina militară rusă operează 6 dintre cele 12 submarine înarmate nuclear.
„Flota de nord, în special submarinele sale, reprezintă un stâlp de bază al strategiei de descurajare strategică a Rusiei”, a spus Ondrej Ditrych, analist al Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene. „Datorită importanței sale, flota continuă să fie modernizată.”
Rusia menține și un nivel înalt de pregătire și în cadrul poligonului de teste nucleare din Novaia Zemlia, un arhipelag arctic unde rușii au testat în luna octombrie racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
„Când gheața polară se topește, China devine un hegemon regional, dar cu interese globale”
Moscova promovează, de asemenea, folosirea rutei maritime de nord, care trece prin apele de la nord de Rusia și oferă o cale mult mai scurtă de acces pentru transportul maritim între China și Europa.
„Știm că rușii au activitate mai mare în nord. Situația de securitate este de așa natură încât, atunci când gheața polară se topește, China devine un hegemon regional, dar cu interese globale. S-au proclamat ca fiind o națiune cvasi-arctică”, a spus Sandvik.
Un oficial important al unei alte țări nordice a spus că resursele militare concentrate „în vecinătatea noastră sunt uriașe”.
Regiunea arctică este o zonă de mare interes pentru alianța NATO, care se angajează să o păstreze cât mai deschisă pentru traficul maritim și exploatarea resurselor naturale, inclusiv minerale, petrol și gaze naturale.
Mai multe state NATO au început să participe tot mai des la exerciții militare organizate în Norvegia, Finlanda și Groenlanda, inclusiv SUA, Marea Britanie și Franța.
În luna martie, 25.000 de soldați NATO, inclusiv 4.000 din SUA, vor lua parte la exercițiul militar Cold Response în nordul Norvegiei, unde se vor pregăti pentru operațiuni terestre, maritime și aeriene în condiții grele de iarnă.
În afară de readucerea în prim plan a pericolului venit din partea Rusiei, țările nordice speră că atenția sporită îndreptată asupra securității în regiunea arctică le va permite să demonstreze cât de utile pot fi pentru Statele Unite.
„Groenlanda este imposibil de invadat. Nu poți cuceri gheața și zăpada”
În orice viitor conflict în Arctica, Rusia și NATO se vor lupta, în primul rând, să controleze două sectoare maritime cruciale: zona GIUK dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie (UK) și așa-numitul „Bear Gap”, un culoar maritim aflat între arhipelagul norvegian Svalbard și teritoriul continental al Norvegiei, care se termină foarte aproape de Peninsula Kola.
Sandvik a spus că Norvegia folosește avioane de recunoaștere P8, precum și sateliți, drone cu rază lungă de acțiune, submarine și fregate ca să monitorizeze această „breșă a ursului”, dar și alte zone importante.
„Acesta este modul în care NATO gândește apărarea regiunii în timpul unei crize aprinse”, a mai spus Sandvik. „Dar, în primul și în primul rând, facem asta ca să evităm o intensificare [a conflictului cu Rusia] și ca să descurajăm Rusia.”
„Este, cu siguranță, o stradă cu două sensuri”, a descris un alt oficial important din țările nordice relația lor cu Statele Unite. „Cunoaștem foarte bine ce face Rusia de partea lor a graniței. SUA pot folosi, de asemenea, spațiul nostru aerian ca să monitorizeze Rusia.”
În regiunea arctică, aproape toată atenția se îndreaptă asupra detectării activităților desfășurate în aer și în apă. „Groenlanda este imposibil de invadat. Poți să cucerești Nuuk, dar 95% din [insulă] este plină de zăpadă și gheață, așa că nu poți cuceri asta”, a spus un oficial danez.
Trump pare foarte interesat de proiectul „Golden Dome”, care ar presupune instalarea unui sistem de apărare antirachetă în Groenlanda ce ar include senzori, sateliți și arme de interceptare a rachetelor inamice înainte de a lovi teritoriul SUA.
Rusia și China sunt dispuse să joace un joc de lungă durată într-o regiune unde topirea gheții poate schimba calculele militare și economice în următoarele decenii. „Este o cursă dintr-o competiție strategică pentru Arctica”, a spus Sandvik.
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News