Iulia Motoc, judecător la Curtea Penală Internaţională şi profesor de drept internaţional, fost judecător CEDO, afirmă, luni seară, că jurisprudenţa constantă a Curţii statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăţi democratice , iar exprimarea politică poate include termeni care „şochează, ofensează sau deranjează”. „Protecţia este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanţă, transparenţă sau potenţiale conflicte de interese”, a transmis Iulia Motoc, adăugând că discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecţie. Reacţia vine în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că a depus plângere penală împotriva icepremierului Oana Gheorghiu după declaraţiile referitoare la pensiile magistraţilor.
„Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria să clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potenţial la CEDO”, a scris, luni seară, pe Facebook Iulia Moţoc, judecător la Curtea Penală Internaţională şi profesor de drept internaţional, fost judecător CEDO, relatează News.ro.
În primul rând, aceasta afirmă că „jurisprudenţa constantă a Curţii statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăţi democratice”.
„Politicienii, prin natura funcţiei lor publice, acceptă implicit să fie supuşi unui nivel superior de scrutin şi critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetăţenilor privaţidar”, a mai transmis Moţoc, adăugând, de asemenea, că CEDO „a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «şochează, ofensează sau deranjează»”.
„Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar şi cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecţia Articolului 10, cu condiţia să nu degenereze în discurs ilicit. Protecţia este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanţă, transparenţă sau potenţiale conflicte de interese. Protecţia excepţională nu este absolută. Restricţiile sunt justificate atunci când discursul depăşeşte sfera dezbaterii democratice legitime şi aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenţiei”, a mai scris Motoc.
Aceasta explică faptul că, potrivit jurisprudenţei (cazurile Féret şi Le Pen), „discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecţie”.
„Aceste manifestări sunt considerate contrare principiilor democratice”, a mai transmis Iulia Moţoc.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii anunţă, luni, că au depus plângere pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare, după declaraţiile Oanei Gehorghiu cu privire la pensiile magistraţilor.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le-a transmis acestora că până acum ”au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate. „Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, argumentează viceprim-ministrul.
Vicepremierul subliniază că banii cu care se plătesc pensiile de serviciu sunt luaţi din alte părţi, de la copii, de la spitale, iar cei care îi primesc ar trebui să se gândească de unde ar fi de aord să se ia fonduri pentru a lise plăti lor veniturile mari.
„Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Citiți și:
Raluca Turcan: Plângerea CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu e o acţiune de intimidare în afara rolului constituţional
Mesaje de susținere din partea USR pentru Oana Gheorghiu, după plângerea penală anunțată de CSM împotriva vicepremierului
VIDEO. Grindeanu, despre declarațiile Oanei Gheorghiu privind pensiile magistraților: „Un populism grețos. Nu mai suntem în zona de ONG-uri”
Editor : Liviu Cojan
