Submarinul rus din proiectul 955A, Vladimir cel Mare, înarmat cu 16 rachete balistice, se ascunde sub gheața polară după ce a părăsit Murmansk, înainte de a încerca să se strecoare prin strâmtoarea maritimă dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie, conform unei analize The Times.
Rușii nu știu că un submarin de atac din clasa Astute al Marinei Regale Britanice îi urmărește. La un moment dat, în adâncurile Oceanului Atlantic, echipajul ar putea preda misiunea aliaților americani. Dacă pierd submarinul rus, înseamnă că au eșuat în misiunea lor, iar Statele Unite sunt considerate a fi expuse unui risc crescut de atac.
O sursă din cadrul marinei a declarat: „Această colaborare împiedică submarinul rus să rămână neidentificat în largul coastelor Americii”.
Deocamdată, având în vedere că nivelul activității rusești este considerat minim, sarcina este gestionată în mod eficient. Dar dacă Washingtonul ar încerca să cucerească Groenlanda cu forța, pericolul pentru SUA ar putea crește, deoarece acordurile vechi de ani de zile privind transmiterea de informații vitale ar putea fi încălcate.
Ed Arnold, cercetător principal în domeniul securității europene la Royal United Services Institute, a declarat: „Statele Unite, Norvegia și Regatul Unit au încheiat un acord trilateral privind patrularea maritimă pentru a urmări submarinele rusești și a le menține cât mai la est posibil. Este o operațiune a întregii alianțe. Aceasta s-ar putea destrăma dacă Trump ar prelua Groenlanda, ceea ce ar face Statele Unite mai vulnerabile, nu mai puțin vulnerabile.”
Tom Sharpe, fost comandant al Marinei Regale Britanice, a declarat: „Mi se pare de neconceput că... o astfel de cooperare va dispărea, și totuși iată-ne aici”. Dacă se renunță la așa-numita „gestionare a spațiului acvatic” între aliați, a spus el, „toate submarinele noastre, de atac și de descurajare, vor deveni mai puțin sigure”.
Pentru a justifica preluarea controlului de către SUA, președintele Trump a declarat: „Dacă vă uitați în afara Groenlandei în acest moment, veți vedea distrugătoare rusești, distrugătoare chinezești și, mai mari, submarine rusești peste tot”.
Afirmațiile liderului american privind invadarea insulei i-au lăsat pe planificatorii militari și serviciile de informații ale NATO în încurcătură. Unii experți consideră că nu există informații care să sugereze o prezență rusă semnificativă, iar demonstrația de forță a președintelui rus Vladimir Putin în Arctica s-a concentrat în principal asupra Norvegiei, Finlandei și Suediei.
Amenințarea la adresa Groenlandei din partea navelor rusești și chineze este considerată nesemnificativă. Pactele de apărare și securitate, inclusiv un tratat care permite accesul militar al SUA în Groenlanda, garantează că orice amenințare poate fi contracarată.
Ed Arnold a afirmat că amenințarea rusă la adresa regiunii a scăzut în ultimii ani, deoarece Moscova și-a redirecționat resursele către Ucraina. Activitatea Chinei se limitează la explorarea științifică, ca potențială acoperire pentru viitoare activități militare, dar nu este considerată o amenințare imediată.
„Informațiile secrete nu susțin modul în care Trump caracterizează situația, cel puțin pe termen scurt. Amenințarea rusă este mai gravă decât cea din China, dar a scăzut în ultimii ani. S-au investit multe resurse în Ucraina. Poziția Rusiei în Arctica este mai slabă acum decât în orice moment din ultimii cincisprezece ani”, a spus el.
Un raport al Institutului Oxford pentru Studii Energetice publicat luna trecută a constatat că implicarea Chinei în exploatarea minieră din Arctica era în scădere în Canada și Groenlanda „din cauza factorilor politici, precum și a costurilor și riscurilor ridicate ale exploatării”.
S-a remarcat pe scară largă faptul că SUA nu au ridicat tema Groenlandei ca problemă urgentă de securitate la recentele reuniuni ale NATO. Strategia Pentagonului pentru Arctica din 2024 o menționează doar în contextul intensificării patrulelor aeriene și maritime, aspect pe care NATO îl are deja în vedere.
Strategia de securitate națională a SUA, publicată în noiembrie, nu menționează Groenlanda. Revizuirea strategică a apărării efectuată de guvernul britanic în iunie anul trecut a avertizat asupra probabilității ca Arctica și nordul îndepărtat să devină „lipsite de gheață” până în vara anului 2040. Acest lucru ar permite „accesul unui număr mai mare de actori și ar crea un nou teren de concurență în vecinătatea mai largă a Regatului Unit”, se arată în document. Nu s-a făcut nicio mențiune specifică cu privire la Groenlanda.
Lipsa de interes din partea americană și absența unei amenințări urgente din partea Rusiei sau Chinei înseamnă că planificatorii NATO, care lucrează la o misiune arctică centrată pe Groenlanda, încearcă să stabilească exact ce este necesar. „Este vorba de sisteme de supraveghere aeriană, avioane sau prezență navală și de ce fel?”, a spus un diplomat.
Un altul a sugerat că avioanele germane și britanice P-8 Poseidon, destinate vânării submarinelor, ar putea fi utile în Groenlanda. Se pare că o altă opțiune luată în considerare este o misiune de poliție aeriană.
Cel mai elocvent este faptul că SUA dispun de puține resurse militare adecvate sau experiență în Arctica. De această dată, aliații europeni din NATO, în special scandinavii și britanicii, sunt cei care dispun de forțe pregătite pentru Arctica.
O sursă militară a remarcat că, în cadrul exercițiului Joint Viking de anul trecut din nordul Norvegiei, trupele americane au întâmpinat dificultăți.
Comandanții exercițiului au fost nevoiți să le ceară rezerviștilor finlandezi, cei mai redutabili războinici arctici, care jucau rolul invadatorilor în jocurile de război, să fie mai indulgenți cu americanii. „Finlandezii au fost nevoiți să fie rugați să nu mai bată americanii, deoarece era jenant și demoralizant pentru aceștia”, a declarat o sursă militară.
SUA depinde, de asemenea, de Finlanda pentru cea mai bună tehnologie navală de spargere a gheții. „Europenii au know-how-ul necesar”, a declarat o sursă militară. „Dacă Trump vrea să apere regiunea, procedează greșit, supărându-și aliații arctici.”
Generalul Sir James Everard, fostul comandant suprem adjunct al forțelor aliate în Europa, a declarat: „Cred că «amenințare» nu este cuvântul potrivit. Nu există o amenințare militară imediată, dar Groenlanda este bogată în minerale. Toată lumea vrea o felie din tort, așa că există riscuri comerciale și de securitate pe termen lung care trebuie gestionate. NATO are o strategie bună de utilizare a forțelor, care poate fi extinsă după cum este necesar, dar trebuie să se ajungă la un acord cu privire la rolul și scopul acesteia.”
Citește și:
„O bucată de gheață pentru pacea mondială”. Donald Trump anunță că SUA „nu cer decât Groenlanda”: „Doar noi o putem apăra”
Trump anunță, la Davos, declanșarea imediată a negocierilor pentru achiziționarea Groenlandei: „Nu voi recurge la forță”
Editor : A.M.G.
