Calendarul ortodox al lunii ianuarie 2026 debutează sub semnul marilor sărbători creștine, marcate în calendar cu cruce roșie, care aduc în prim-plan evenimente esențiale din viața Mântuitorului și din istoria bisericii. De la Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare, până la Bobotează, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și cinstirea Sfinților Trei Ierarhi, prima lună a anului concentrează momente de maximă importanță liturgică, alături de pomenirea unor mari ierarhi, teologi și sfinți ai credinței ortodoxe.
Luna ianuarie deschide anul bisericesc civil cu sărbători de mare însemnătate teologică, marcate de evenimente care afirmă arătarea lui Hristos în lume și continuitatea credinței creștine, oferind credincioșilor un început de an sub semnul binecuvântării, al reînnoirii spirituale și al asumării valorilor fundamentale ale vieții religioase.
Sărbători cu cruce roșie în ianuarie 2026
Sărbătoarea prăznuită la 1 ianuarie, ocupă un loc deosebit în calendarul creștin ortodox, reunind într-un cadru liturgic sobru atât un moment din viața Mântuitorului, cât și cinstirea uneia dintre cele mai marcante personalități ale teologiei creștine. Evenimentul Tăierii Împrejur amintește de împlinirea Legii Vechiului Testament, Hristos supunându-Se rânduielilor iudaice la opt zile de la Naștere, fapt care subliniază realitatea întrupării Sale și continuitatea dintre Vechiul și Noul Legământ.
În același timp, pomenirea Sfântului Vasile cel Mare aduce în atenția credincioșilor figura unui mare ierarh, teolog și apărător al dreptei credințe, cunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale la formularea doctrinei creștine și pentru vasta sa activitate filantropică.
6 ianuarie: Botezul Domnului
Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în tradiția ortodoxă și sub numele de Bobotează, Teofanie sau Arătarea Domnului, este prăznuită pe 6 ianuarie și reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale anului liturgic. Această sărbătoare marchează arătarea Sfintei Treimi la râul Iordan, când Mântuitorul Iisus Hristos este botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Evenimentul evanghelic este însoțit de manifestările divine: cerurile se deschid, Duhul Sfânt coboară sub formă de porumbel, iar glasul Tatălui spune: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea”, confirmând astfel natura dumnezeiască a Fiului. Această zi este și un moment de curățire spirituală și binecuvântare a apei, care devine sfântă pentru întreaga comunitate creștină.
7 ianuarie: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, continuă în mod firesc sărbătoarea Botezului Domnului, aducând în prim-plan personalitatea celui care a fost martor și slujitor direct al arătării lui Hristos la Iordan. Biserica îl cinstește în această zi pe Sfântul Ioan ca pe „Înaintemergătorul” și „Proorocul” care a pregătit calea Domnului, chemând poporul la pocăință și vestind apropierea Împărăției cerurilor.
Din perspectivă teologică, soborul evidențiază rolul unic al Sfântului Ioan Botezătorul în iconomia mântuirii, ca legătură între Vechiul și Noul Testament, fiind ultimul mare profet și, totodată, primul mărturisitor al lui Hristos. Sărbătoarea consolidează mesajul Bobotezei, subliniind importanța mărturiei, a smereniei și a ascultării față de voia lui Dumnezeu.
11 ianuarie: Cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște
Cuviosul Teodosie cel Mare este unul dintre cei mai importanți sfinți ai monahismului oriental, cunoscut pentru rolul său în dezvoltarea vieții de obște în Palestina. Inițial trăind ca pustnic, Teodosie și-a dedicat viața rugăciunii, postului și ascezei (un stil de viață bazat pe renunțarea voluntară la plăcerile lumești), petrecând mult timp în singurătate, pentru a-și perfecționa viața duhovnicească.
Cuviosul este cinstit pentru înțelepciunea, smerenia și dăruirea sa față de viața monahală, fiind un model de sfințenie și organizare duhovnicească. Tradiția ortodoxă îl prăznuiește pe 11 ianuarie, zi în care credincioșii se roagă pentru ajutor și îndrumare în viața duhovnicească.
18 ianuarie: Sfinții Atanasie și Chiril
Pomenirea Sfinților Atanasie și Chiril, mari ierarhi și apărători ai dreptei credințe, prăznuită la 18 ianuarie, evidențiază rolul esențial al teologiei și al mărturisirii în consolidarea doctrinei creștine. Ambii patriarhi ai Alexandriei au rămas în istoria bisericii ca figuri de referință în lupta împotriva ereziilor care amenințau unitatea și autenticitatea credinței, contribuind decisiv la formularea învățăturii ortodoxe despre dumnezeirea lui Hristos.
Sfântul Atanasie cel Mare s-a remarcat prin apărarea neclintită a hotărârilor Sinodului I Ecumenic de la Niceea, în timp ce Sfântul Chiril al Alexandriei a avut un rol determinant în cadrul Sinodului III Ecumenic de la Efes, afirmând cu claritate taina Întrupării și cinstirea Maicii Domnului ca Născătoare de Dumnezeu.
Cinstirea Sfinților Atanasie și Chiril devine astfel un prilej de reflecție asupra importanței curajului, a rigoarei teologice și a mărturisirii publice într-o lume aflată în permanentă schimbare.
25 ianuarie: Sfântul Grigorie de Nazianz
Sărbătoarea închinată Sfântului Grigorie de Nazianz și Sfântului Bretanion, prăznuită la 25 ianuarie, aduce în atenția bisericii două personalități marcante ale creștinismului timpuriu, unite prin fidelitatea față de dreapta credință și prin rolul lor activ în viața bisericească.
Sfântul Grigorie de Nazianz, supranumit „Teologul”, este recunoscut pentru profunzimea scrierilor sale dogmatice și pentru contribuția decisivă la clarificarea învățăturii despre Sfânta Treime, într-o perioadă marcată de intense controverse doctrinare. În același context istoric, Sfântul Bretanion, episcop al Tomisului, s-a remarcat prin apărarea neclintită a credinței ortodoxe în spațiul dobrogean, opunându-se ferm influențelor ariene și păstrând unitatea bisericii locale.
30 ianuarie: Sfinții Trei Ierarhi
Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, prăznuită la 30 ianuarie, reprezintă un moment de referință în viața bisericii ortodoxe, consacrat cinstirii comune a Sfântului Vasile cel Mare, a Sfântului Grigorie Teologul și a Sfântului Ioan Gură de Aur. Instituită pentru a evidenția unitatea în credință și complementaritatea contribuțiilor lor teologice, pastorale și culturale, această zi subliniază rolul fundamental al ierarhilor în formarea și transmiterea învățăturii creștine.
Cei trei sfinți s-au remarcat prin apărarea dreptei credințe, prin profunzimea gândirii teologice și printr-o activitate pastorală intensă, care a marcat decisiv viața bisericii și a societății vremii. Din perspectivă liturgică și educațională, sărbătoarea este asociată în mod tradițional cu omagierea școlii teologice și a culturii creștine, fiind considerată și ziua învățământului teologic ortodox.
Nume de sfinți menționați cu cruce neagră în calendarul ortodox în luna ianuarie 2025
- 10 ianuarie: Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfântul Grigorie al Nisei - Pomenirea celor doi sfinți semnifică legătura dintre viața ascetică smerită și învățăturile teologice profunde ale Părinților Bisericii;
- 13 ianuarie: Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic - Sfinții sunt cinstiți ca mărturisitori ai credinței creștine, care au înfruntat persecuțiile cu statornicie și curaj;
- 17 ianuarie: Sfântul Antonie cel Mare - Sfântul este prăznuit ca întemeietor al monahismului creștin, model de nevoință, rugăciune și retragere din lume pentru dobândirea desăvârșirii duhovnicești;
- 20 ianuarie: Sfântul Eftimie cel Mare - Pomenirea Sfântului Eftimie subliniază rolul său decisiv în organizarea vieții monahale și în apărarea dreptei credințe în Răsăritul creștin;
- 26 ianuarie: Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv - Sfinții Xenofont, soția sa Maria și fiii lor Arcadie și Ioan, alături de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, sunt cinstiți ca exemple de credință trăită în familie și de slujire jertfelnică față de aproape;
- 27 ianuarie: Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur - Sărbătoarea marchează recunoașterea sfințeniei și a autorității morale a marelui ierarh și predicator al Bisericii.
Calendar ortodox complet pentru luna ianuarie 2026
- 1 J † Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare
- 2 V Sfântul Serafim de Sarov; Sfântul Silvestru, episcopul Rome
- 3 S Sfântul Proroc Maleahi; Sfântul Mucenic Gordie
- 4 D Soborul Sfinților 70 de Apostoli
(Predică la Duminică dinaintea Botezului Domnului - Ap. ÎI Timotei IV, 5-8Ev. Marcu I, 1-8glas 5, voscr. 8. Duminică nr: 1)
- 5 L Ajunul Bobotezei; Sfântul Mucenic Teotempt și Sfânta Mucenita Teona; Cuvioasă Sinclitichia
- 6 M † Bobotează - Botezul Domnului
- 7 M † Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
- 8 J Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasă Domnica
- 9 V Sfântul Mucenic Polieuct
- 10 S † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfântul Grigorie al Nișei
- 11 D † Cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște
(Predică la Duminică după Botezul Domnului - Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 6, voscr. 9. Duminică nr: 2)
- 12 L Sfânta Mucenița Tatiana
- 13 M † Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic
- 14 M Sfânta Nina; Sfinții Părinți uciși în Sinai și Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
- 15 J Sfântul Cuvios Pavel Tebeul
- 16 V Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru
- 17 S † Sfântul Antonie cel Mare
- 18 D † Sfinții Atanasie și Chiril
(Duminică celor zece leproși - Ap. Coloseni III, 4-11Ev. Luca XVII, 12-19glas 7, voscr. 10. Duminică nr: 3)
- 19 L Sfântul Macarie Egipteanul
- 20 M †Sfântul Eftimie cel Mare
- 21 M Sfântul Maxim Mărturisitorul
- 22 J Sfântul Apostol Timotei; Sfântul Anastasie Perșul
- 23 V Sfântul Clement de Ancira; Sfântul Paulin de Nolla
- 24 S Sfânta Xenia
- 25 D † Sfântul Grigorie de Nazianz; Sfântul Bretanion
(Predică la Duminică a 14 a după Rusalii - Ap. I Timotei IV, 9-15Ev. Luca XIX, 1-10glas 8, voscr. 11. Duminică nr: 4)
- 26 L † Sfântul Xenofont, soția să, Maria, și fiii lor Arcadie și Ioan; Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv
- 27 M † Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur
- 28 M Sfântul Efrem Șirul, Paladie și Iacob
- 29 J Aducerea moaștelor Sfântului Ignatie Teoforul
- 30 V † Sfinții Trei Ierarhi
- 31 S Sfinții Chir și Ioan
Editor : C.S.
