Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nicio țară, inclusiv Iranul, nu va avea dreptul să perceapă taxe de trecere pentru navele care tranzitează strâmtoarea Ormuz, încercând astfel să-i asigure pe aliații SUA din Golf că Washingtonul va adopta o poziție fermă în cadrul negocierilor de pace cu Teheranul, relatează The Guardian.
Rubio urmează să se întâlnească marți și miercuri cu aliații din Golf, în încercarea de a-i asigura că SUA rămân angajate față de securitatea lor și că acordul de încetare a focului pe 60 de zile încheiat cu Iranul săptămâna trecută nu va încuraja Teheranul.
La sosirea sa marți la Abu Dhabi, Rubio a declarat că Statele Unite vor asigura libertatea de navigație prin strâmtoarea Ormuz și că nicio țară nu va avea dreptul să perceapă taxe de trecere în această zonă, drept pe care Iranul susține că îl are.
„Este o cale navigabilă internațională”, a spus Rubio. „Nicio țară nu are dreptul să perceapă taxe de trecere sau alte taxe pe o cale navigabilă internațională. Așa prevede dreptul internațional în vigoare. Așa se întâmplă pe căile navigabile internaționale din întreaga lume și așa ne așteptăm să fie și aici”.
Acesta a fost doar unul dintre numeroasele puncte de tensiune potențiale din cadrul noului acord fragil de încetare a focului încheiat de SUA, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că fondurile înghețate ale Iranului ar putea fi reinvestite în sectorul militar al acestei țări. Și, deși Donald Trump a afirmat luni că Iranul a acceptat să permită reîntoarcerea inspectorilor internaționali în țară pentru a monitoriza programul său nuclear, Teheranul a negat categoric că s-ar fi ajuns la un acord în acest sens.
Rubio a făcut, de asemenea, aluzie la rolul de factor perturbator pe care l-ar putea juca conflictul dintre Israel și Hezbollah din Liban în cadrul acordului, afirmând că și grupările afiliate Iranului trebuie să respecte încetarea focului, dar că această chestiune va fi abordată „la momentul potrivit în cadrul acestor negocieri”.
Săptămâna trecută, Statele Unite au semnat un acord de încetare a focului cu Iranul, prin care s-a stabilit o perioadă de 60 de zile de trecere fără taxă prin strâmtoare; după această perioadă, Iranul și Omanul vor discuta despre „administrarea viitoare și serviciile maritime în strâmtoarea Ormuz, în cadrul unor discuții cu alte state riverane din Golful Persic, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil și cu drepturile suverane ale statelor costiere din strâmtoarea Ormuz”.
Observatorii au interpretat acest lucru în sensul că Iranului nu i se interzicea în mod direct să perceapă taxe sau să ofere servicii pentru transportul prin strâmtoarea Ormuz. Rubio a indicat însă că, în opinia sa, Iranul ar accepta condițiile de trecere fără taxă prin această cale navigabilă.
„Nu cred că avem pe cine să convingem pe aici în această privință”, a declarat el luni. „Cred că toate țările din această regiune ar fi de acord cu noi”.
Țările din Golf au păreri împărțite cu privire la acest acord. Deși Qatarul a jucat un rol central în medierea acordului, unele țări – în special Emiratele Arabe Unite, Kuweitul și Bahrainul – se tem că acesta va oferi Iranului sume substanțiale care ar putea fi investite în sectorul său militar.
Starea de spirit în rândul statelor din Golf rămâne una de furie față de Iran. Aliații SUA doresc garanții absolute că nu se vor percepe taxe de trecere în strâmtoarea Ormuz și, de asemenea, vor ca orice acord final să abordeze și limitarea programului iranian de rachete balistice. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat marți că programul iranian de rachete balistice „niciodată” nu va face parte dintr-un viitor acord. „Dacă nu am fi avut rachetele noastre, care sunt destinate autoapărării, Israelul și America ar fi distrus Iranul așa cum au făcut-o în Gaza”, a spus el.
Cel de-al 47-lea președinte american a declarat marți, într-o postare pe platforma sa Truth Social, că activele deblocate vor fi sub controlul SUA și vor fi utilizate pentru achiziționarea de alimente și materiale medicale din SUA.
În cadrul primei sale vizite în regiune de la declanșarea războiului de către SUA și Israel, pe 28 februarie, Rubio va vizita Emiratele Arabe Unite, Kuweitul și Bahrainul, a anunțat Departamentul de Stat. De asemenea, este probabil ca acesta să se întâlnească cu reprezentanți ai Consiliului de Cooperare al Golfului, organism regional.
Toate cele trei țări, care găzduiesc mari baze militare americane, au fost lovite de rachete iraniene, însă SUA au refuzat să ofere detalii cu privire la amploarea impactului. Au fost impuse sancțiuni severe celor care au folosit rețelele sociale pentru a dezvălui pagubele.
Săptămâna trecută, Trump a dezvăluit că Emiratele Arabe Unite au jucat un rol activ în organizarea contraatacurilor împotriva Iranului, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul consideră că Emiratele Arabe Unite, Kuweitul și Iordania au ajutat Statele Unite să atace Iranul.
„Cu siguranță nu vom renunța la această problemă. Vom documenta și vom solicita măsuri”, a declarat Baghaei. „Prezența militară americană în regiune a demonstrat ce consecințe și ce prejudicii a adus regiunii și țărilor sale. Sperăm că țările din regiune au învățat din experiența ultimelor luni și ani”.
Obiectivul pe termen lung al Iranului este acela de a convinge statele din Golf să alunge SUA din regiune. În cadrul unei dezbateri care rămâne încă în plină evoluție atât în Iran, cât și în Golf, unele voci iraniene pledează pentru o apropiere de regiune, eventual prin formarea unei alianțe cu o nouă grupare puternică alcătuită din Turcia, Arabia Saudită, Pakistan și Egipt. Președintele iranian Masoud Pezeshkian s-a deplasat marți în Pakistan, în cadrul primei sale vizite în străinătate de la încheierea războiului.
Au apărut, de asemenea, semne că Emiratele Arabe Unite – statul din Golf cu cele mai strânse legături economice cu Iranul – încearcă să dezamorseze criza din relațiile cu Teheranul.
Pe termen scurt, Iranul se așteaptă ca aproximativ 6 miliarde de dolari din activele sale blocate în Qatar ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA să fie deblocate, iar Doha să îi acorde încă 6 miliarde de dolari sub forma unui împrumut rambursabil.
În următoarele două luni, Iranul se poate aștepta, de asemenea, să încaseze venituri de cel puțin 8 miliarde de dolari, ca urmare a deciziei luate luni de Trezoreria SUA de a acorda o derogare de la sancțiuni pentru exporturile de petrol iranian. Documentul de derogare emis de Trezorerie precizează că plățile pot fi efectuate în dolari.
Conform unor estimări interne iraniene, veniturile provenite din vânzările de petrol fără restricții – în principal către China – ar putea depăși 30 de miliarde de dolari pe an. Iranul a reușit de mult timp să eludeze sancțiunile SUA prin tranzacții secrete cu China, însă la prețuri foarte reduse.
Serviciul de monitorizare a traficului maritim Kepler a anunțat că luni au trecut prin strâmtoarea Ormuz 36 de nave, acesta fiind cel mai mare volum de trafic înregistrat de la 1 martie. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că lucrează împreună cu Oman la un acord pe termen lung privind gestionarea strâmtorii. Luni, Ghalibaf s-a întâlnit cu sultanul Omanului la Muscat.
Teheranul și Washingtonul au intrat luni în conflict cu privire la întrebarea dacă – așa cum au afirmat Trump și vicepreședintele SUA, JD Vance – activele iraniene deblocate ar putea fi utilizate exclusiv pentru achiziționarea de produse agricole americane, precum boabele de soia. Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, a declarat că memorandumul de înțelegere nu obligă Iranul să cheltuiască activele deblocate pe produse americane, iar deciziile de achiziție vor fi luate pe baza calității și a prețului.
Teheranul a contestat, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora Rafael Grossi, directorul general al agenției de inspecție nucleară a ONU, ar fi primit undă verde din partea țării pentru a se pregăti să se întoarcă în Iran în vederea inspectării instalațiilor nucleare avariate.
Iranul a mai afirmat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru instituirea unui mecanism de monitorizare a încetării focului propuse în Liban. Memorandumul de înțelegere prevede că SUA, Iranul și „aliații lor în războiul actual” declară „încetarea imediată și definitivă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban” – o formulare care dă în mod clar impresia că se încearcă obligarea Israelului să pună capăt operațiunilor împotriva grupării Hezbollah.
Acest lucru ar putea complica acordul de încetare a focului dintre Israel și Liban, susținut de SUA și încheiat la începutul lunii iunie, care prevedea că orice încetare a ostilităților trebuie convenită direct între Israel și Liban, și nu printr-un canal separat.
Citește și:
Campania Pentagonului împotriva Iranului ar fi costat 40 de miliarde de dolari
Israelul vrea independență față de SUA în ce privește înarmarea: declarația lui Benjamin Netanyahu
Editor : A.M.G.
