Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a considerat vizitele trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova, dar nu și la Kiev, drept o „lipsă de respect”. Cei doi au vizitat capitala Rusiei la sfârșitul anului trecut, pe măsură ce negocierile privind încetarea focului menite să pună capăt războiului din Ucraina au luat avânt, și din nou în ianuarie, relatează BBC.
Witkoff, care a fost la Moscova de opt ori, s-a întâlnit cu Vladimir Putin în numeroase rânduri. Cu toate acestea, nici el, nici Kushner nu au vizitat vreodată Kievul în calitate oficială.
„Este o lipsă de respect din partea lor să meargă la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat unui post de știri ucrainean. „Înțeleg că avem de-a face cu o logistică complexă... Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte țări”, a adăugat el.
Witkoff, un fost magnat imobiliar, este trimisul special al lui Donald Trump, iar Kushner este ginerele președintelui american.
La începutul lunii aprilie, Zelenski a declarat că cei doi intenționau să viziteze Ucraina, dar această călătorie nu s-a mai concretizat pe fondul conflictului SUA-Israel cu Iranul.
Ultima reuniune trilaterală între Rusia, Statele Unite și Ucraina a avut loc la jumătatea lunii februarie. La mai puțin de două săptămâni după aceea, Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri asupra Iranului, iar atenția s-a mutat de la sfârșitul războiului din Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.
Witkoff și Kushner fac parte din echipa de negociatori a SUA care se deplasează în Pakistan pentru discuții privind încetarea focului cu Iranul, iar liderul ucrainean a recunoscut că atenția Statelor Unite era îndreptată spre Orientul Mijlociu.
„Dar... în orice caz, pentru noi este important să continuăm să cooperăm cu americanii”, a adăugat el.
Discuțiile privind încetarea focului au luat avânt în toamna anului 2025, când s-a aflat că oficialii ruși și americani lucraseră la un plan de încheiere a războiului din Ucraina care părea să includă mai multe condiții nefavorabile pentru Kiev. Ucraina a insistat să fie implicată în discuții, iar ulterior au avut loc mai multe întâlniri și summituri.
Până în februarie, atât Moscova, cât și Kievul au declarat că au ajuns la un acord cu privire la anumite „aspecte militare”, printre care stabilirea liniei frontului și monitorizarea încetării focului.
Alte chestiuni rămân nerezolvate, printre care cererea Ucrainei ca Rusia să repatrieze copiii ucraineni pe care i-a deportat cu forța de la începutul războiului, precum și insistența Moscovei asupra unei „schimbări de regim” la Kiev.
Însă problema cheie este statutul regiunii Donbas din estul Ucrainei. Cererea Moscovei de a ceda teritoriu suveran ucrainean în schimbul încetării războiului este inacceptabilă pentru Kiev, iar niciuna dintre părți nu este dispusă să cedeze, ceea ce duce negocierile într-un impas.
„Căutăm un compromis între două poziții complet opuse”, a declarat Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, în februarie. „Încă nu l-am găsit.”
Războiul, care a izbucnit odată cu lansarea de către Rusia a invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022, este o realitate cotidiană pentru ucraineni de peste patru ani. Vaste zone din estul Ucrainei se află sub control rusesc, iar trupele de la Kiev și Moscova continuă să se angajeze în lupte directe pe o linie de front întinsă, care se întinde de la Luhansk, în nord-est, până la Herson, în sud.
Orașele din toată Ucraina sunt ținta unor atacuri aeriene repetate, Rusia folosind sute de drone și rachete care ucid civili și distrug infrastructura. Într-o noapte de săptămâna trecută, Rusia a lansat peste 700 de drone și rachete în mai multe valuri, ucigând cel puțin 18 persoane.
Între timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse folosind drone cu rază lungă de acțiune, lovind porturi, fabrici, depozite și terminale petroliere situate adânc pe teritoriul rus.
Conform calculelor Reuters, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era scoasă din funcțiune la începutul lunii aprilie, în urma atacurilor. Dar criza energetică provocată de război – și de sancțiunile împotriva Iranului – a dus până acum la câștiguri financiare pentru Rusia, deoarece i-a sporit veniturile din petrol, deși PIB-ul țării continuă să scadă.
Citește și:
Volodimir Zelenski avertizează: „Războiul din Iran întărește Rusia și pune presiune pe apărarea aeriană a Ucrainei”
Zelenski respinge ideea retragerii din Donbas: „Ar însemna o înfrângere strategică pentru Ucraina
Editor : A.M.G.
